ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3261/2012

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin încheierea din 8 iunie 2010, pronunțată în dosarul nr. 423/59/2010, Curtea de Apel Timișoara, secția civilă a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997, excepție invocată de contestatoarea C.V.R., instanța reținând că dispozițiile criticate ca fiind neconstituționale nu au legătură cu obiectul cauzei. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs contestatoarea C.V.R. Prin încheierea din data de 15 iunie 2010, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul anterior menționat, s-a dispus suspendarea judecății contestației în anulare formulată de contestatoarea C.V.R.

împotriva deciziei civile nr. 177 din 01 martie 2010 a aceleiași instanțe, până la soluționarea recursului declarat împotriva încheierii din 8 iunie 2010. Dosarul a fost înaintat înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării recursului. La termenul din 25 februarie 2011, constatând că niciuna dintre părți nu se înfățișează la strigarea pricinii și că nu s-a cerut judecarea în lipsă, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală a dispus suspendarea judecății, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. Pentru termenul de judecată din data de 11 mai 2011 părțile au fost citate în vederea discutării excepției perimării recursului, în temeiul art. 252 alin. (1) C. proc.

civ. Analizând cu prioritate această excepție, înalta Curte reține următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau revocare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an. Conform dispozițiilor art. 252 alin. (1) C. proc. civ., perimarea se poate constata și din oficiu. În speță, de la data suspendării judecății recursului, 25 februarie 2011, a trecut mai mult de un an, cauza fiind lăsată în nelucrare din vina părților, care nu au îndeplinit niciun act de procedură în vederea continuării procesului. Constatând întrunite condițiile prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc.

civ., precum și faptul că nu este incident niciun motiv de suspendare sau întrerupere a cursului termenului de perimare, prevăzute de art. 249 și art. 250 C. proc. civ., în temeiul art. 252 alin. (1) și (2) C. proc. civ., urmează a se constata din oficiu perimarea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată perimat recursul declarat de contestatoarea C.V.R. împotriva încheierii din 08 iunie 2010 a Curții de Apel Timișoara, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 mai 2012.