ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3218/2011

Asupra cererii de față;

Din analiza actelor și lucrărilor

dosarului constată următoarele:

Prin Hotărârea nr. 1188 din 16

decembrie 2010, Plenul C.S.M. a respins cererea formulata de A.E. de recunoaștere

a gradului profesional corespunzător de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta

Curte de Casație si Justiție.

A reținut, în considerentele hotărârii

că pentru numirea procurorilor la D.N.A. și D.I.I.C.O.T. sunt reglementate de

lege proceduri speciale care, fiind norme de excepție, trebuie interpretate

restrictiv. Pe de altă parte procedurile speciale de numire trebuie înțelese în

raport cu scopurile pentru care au fost înființate D.N.A. și D.I.I.C.O.T.,

respectiv instituirea unor măsuri imediate pentru întărirea capacității de

luptă împotriva fenomenului corupției și a crimei organizate și terorismului,

care să răspundă provocării specifice contextului actual intern și

internațional.

În aceste condiții a reținut

intimatul, dacă s-ar considera că, prin numirea, conform procedurilor speciale,

a procurorilor la structurile specializate menționate aceștia ar dobândi în mod

automat gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte

de Casație și Justiție, s-ar eluda dispozițiile legale privitoare la promovarea

în funcții superioare de execuție prin concurs.

S-a mai apreciat de către intimat că

pentru a înlătura orice dubiu în privința modalității de promovare, prin O.U.G.

nr. 56/2009, aprobată prin Legea nr. 385/2009, Guvernul României a completat art.

75 și 87 din Legea nr. 304/2004 prin introducerea alin. (11

1

)

respectiv alin. (9

1

) ce stipulează faptul că de la data revenirii la

parchetul de unde provin sau la alt parchet unde au dreptul să funcționeze,

potrivit legii, procurorii care au activat în cadrul D.I.I.C.O.T. și D.N.A. își

redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare

acestuia, avute anterior sau dobândite ca urmare a promovării, în condițiile,

în timpul desfășurării activității în cadrul acestor direcții.

Împotriva acestei hotărâri a declarat

recurs, în condițiile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, A.E.

criticând-o pentru nelegalitate ști netemeinicie.

Recurenta a susținut, în esență, că

hotărârea pronunțata încalcă dispozițiile legate în materie, este rezultatul

interpretării eronate a unor texte de lege si contravine principiilor

fundamentale ale normelor de drept ce vizează statutul si drepturile

judecătorilor si procurorilor, în condițiile in care, drepturile invocate în cererea

adresata Plenului C.S.M., au fost dobândite potrivit legii.

Mai mult decât atât, a arătat

recurenta, hotărârea Plenului C.S.M. este în contradicție și cu practica

adoptată de Înalta Curte de Casației si Justiție, în spețe similare, de aceeași

natură.

Recurenta a mai susținut că numirea sa

la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție – D.I.I.C.O.T. – B.T.

Prahova, s-a făcut pe perioadă nedeterminată și reprezintă promovare pe baza

unui interviu, ca formă de examinare specială prevăzută de lege, pentru această

structură, cu personalitate juridică, specializată a Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casație si Justiție.

Din chiar cuprinsul hotărârii prin

care C.S.M. a avizat favorabil numirea procurorilor declarați admiși la

interviu, se precizează că din verificarea dosarelor profesionale ale acestora

a rezultat că, îndeplinesc condițiile prevăzute de lege, referitor la

pregătirea profesională, conduita morală ireproșabilă, vechimea de cel puțin 6

ani în funcția de procuror sau judecător și, pentru că au fost îndeplinite

toate criteriile legale, a fost avizata favorabil numirea în funcția de

procuror la D.I.I.C.O.T. din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casație si Justiție.

A mai susținut recurenta că ipoteza

conform căreia procurorii D.N.A. și ai D.I.I.C.O.T. nu au grad profesional

corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ar

ridica o gravă problemă asupra validității actelor de urmărire penală întocmite

de aceștia.

Prin urmare, numirea procurorilor în

cadrul D.I.I.C.O.T. ca direcție a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casație si Justiție este supusă unei proceduri speciale, instituită prin lege,

respectiv art. 8 alin. (1) și (2) din Legea nr. 508/2004 și art. 75 alin. (4) –

(8) din Legea nr. 304/2004, procedură ce derogă de la cea instituită prin art. 43

din Legea nr. 303/2004 avută in vedere pentru celelalte categorii de

magistrați.

Pe de alta parte, a susținut

recurenta, în condițiile unificării normelor de competență materială și

funcțională prin O.U.G. nr. 131/2006, procurorii din structurile teritoriale ale

D.I.I.C.O.T., au aceeași competență materială și funcțională ca și procurorii

din cadrul Structurii Centrale a D.I.I.C.O.T.

Prin urmare, în cazul infracțiunilor

ce cad în competența lor, procurorii din cadrul D.I.I.C.O.T. îndeplinesc

atribuții care sunt aceleași cu cele îndeplinite de un procuror de la Parchetul

de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție.

Înalta Curte de Casație și Justiție,

analizând actele și lucrările

dosarului și

criticile formulate, constată că recursul este nefondat pentru

considerentele

ce vor fi expuse în continuare.

În cauză, recurenta a funcționat ca

procuror la D.I.I.C.O.T. – B.T. Prahova, în perioada 22 iunie 2009 -15 iunie 2010,

după care, a revenit la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova.

Este adevărat că jurisprudența

constantă a secției de contencios administrativ a Înaltei Curți este în sensul

recunoașterii gradului profesional de procuror corespunzător Parchetului de pe

lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru cei care au fost numiți în

structurile D.N.A. și D.I.LC.O.T., central și local.

Toate argumentele înfățișate în

hotărârile judecătorești invocate de recurent sunt pertinente cauzelor

soluționate anterior adoptării O.U.G. nr. 56/2009 prin care s-a modificat Legea

nr. 304/2004 și care a stipulat, pe de o parte, că promovarea procurorilor se

face numai prin concurs și, pe de altă parte, că „de la data revenirii la

parchetul de unde provin sau la alt parchet unde au dreptul să funcționeze

potrivit legii, procurorii care au activat în cadrul D.I.I.C.O.T. și D.N.A. își

redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare

acestuia avute anterior sau pe cele dobândire ca urmare a promovării, în

condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul direcției”.

Procurorii aflați în această situație

nu mai pot pretinde să li se recunoască gradul de procuror corespunzător

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și după ce au

revenit la parchetele de unde provin sau unde au dreptul să funcționeze

potrivit legii, chiar dacă au fost numiți sub imperiul legii vechi.

Deoarece revenirea la parchetul de

unde provin s-a desfășurat în timpul existenței O.U.G. nr. 50/2009, aceasta

este supusă noilor reglementări astfel încât recurentul nu mai poate pretinde

recunoașterea gradului profesional de procuror al Parchetului de pe lângă

Înalta Curte de Casație și Justiție.

Având în vedere noile dispoziții

legale, jurisprudența instanței supreme s-a modificat prin obligarea C.S.M. să

recunoască procurorilor gradul solicitat, doar pentru perioada exercitării

funcției în cadrul structurilor D.I.I.C.O.T. sau D.N.A.

Deoarece recurentul dorește să i se

recunoască gradul pentru viitor, după părăsirea D.I.I.C.O.T., se va constata că

cererea acestuia este neîntemeiată, urmând ca în temeiul art. 29 alin. (7) din

Legea nr. 317/2004 republicată și art. 312 alin. (l) teza a II-a C. proc. civ.,

să se dispună respingerea recursului ca nefondat.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A.E.

împotriva Hotărârii nr. 1188 din 16 decembrie 2010 a Plenului C.S.M., ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

2 iunie 2011.