ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2210/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2210/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra contestației în anulare de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin decizia nr. 4776 din 4 noiembrie
2010, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ
și fiscal, a anulat, ca netimbrat, recursul declarat de M.E.M. împotriva
sentinței civile nr. 39 din 29 ianuarie 2010 a
Curții de Apel Constanța, secția contencios administrativ și fiscal,
reținând, în esență,
că recurenta nu și-a îndeplinit obligația ce îi
revenea, conform art. l 1 alin. (l) din Legea nr. 146/1997 privind taxele
judiciare de timbru și ale O.G. nr. 32/195 privind timbrul judiciar, de a
depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei și
timbrul judiciar în valoare de 0.15 lei, deși a fost citată cu mențiune în
acest sens.
Împotriva deciziei nr. 4776 din 4
noiembrie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios
administrativ și fiscal, recurenta M.E.
M. a
formulat contestație în anulare, susținând, în esență, că instanța de recurs în
mod greșit a pronunțat soluția susmenționată, deși la data de 3 noiembrie
2010
a
depus
la dosarul de recurs dovada
achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei și timbrul judiciar în
valoare de 0,15 lei. În susținere, contestatoarea a depus, în copie, chitanța
nr. 5001623 seria CF din 03 noiembrie 2010 emisă de C.N.P.R. SA – D.R.P.B. –
O.B. 37.
Intimata P.C.
Spineni a depus întâmpinare, prin care a solicitat
respingerea contestației în anulare,
susținând, în esență, că M.E.M. nu a făcut dovada îndeplinirii obligației de a
achita taxele judiciare de timbru.
Curtea constată că este întemeiată
contestația în anulare pentru motivele expuse în continuare.
Prin hotărârea împotriva căreia a fost
formulată contestația în anulare a fost anulat, ca netimbrat, recursul declarat
de M.E.M. împotriva sentinței civile nr. 39 din 29 ianuarie 2010 a Curții de
Apel Constanța, secția
contencios
administrativ și fiscal, instanța de recurs reținând, în esență, că recurenta
nu
și-a îndeplinit obligația de a depune dovada achitării taxei
judiciare de timbru în
cuantum de 4 lei și
timbrul judiciar în valoare de 0,15 lei, deși a fost citată cu mențiune
în
acest sens.
Se constată, însă, că recurenta
M.(N.)E.M. a depus
la dosarul de recurs, la
data de 3 noiembrie 2010, chitanța
nr. 5001623 seria C.F. din 03
noiembrie 2010 emisă de C.N.P.R. SA – D.R.P.B. – O.B. 37 care atestă faptul
că recurenta a achitat taxa judiciară de timbru
în cuantum de 4 lei, precum și timbrul
judiciar în valoare de 0,15 lei.
În aceste condiții, se constată că
instanța de recurs a pronunțat decizia nr. 4776 din 4 noiembrie 2010 fără a
observa documentul care atesta îndeplinirea de către recurentă a obligației de
achitare a taxelor judiciare de timbru.
Pentru considerentele arătate, în
temeiul art. 318 C. proc. civ., instanța va admite
contestația în anulare, va anula decizia nr. 4776 din 4 noiembrie 2010
a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și
fiscal și va fixa termen pentru
rejudecarea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite contestația în anulare
formulată de M.(N.)E.M. cu privire la decizia nr. 4776 din 4 noiembrie 2010 a
Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și
fiscal.
Anulează decizia nr. 4776 din 4
noiembrie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios
administrativ și fiscal.
Fixează termen pentru rejudecarea
recursului la data de 29 iunie 2011, cu citarea părților.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi
13 aprilie 2011.