ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1290/2010

Asupra recursului de

față:

Din examinarea

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin acțiunea

înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța reclamanta

SC E.E. SA CONSTANȚA,

în contradictoriu, cu pârâta S.O. CERNAVODĂ a solicitat obligarea acesteia la

plata următoarelor sume: 94.163,20 lei reprezentând contravaloare energie

electrică; 88.147,14 lei reprezentând penalități de întârziere contractuale;

penalități de întârziere, în continuare, la nivelul dobânzii datorate pentru

plata obligațiilor bugetare;

Prin sentința nr. 984/

COM din 10 februarie 2009, Tribunalul Constanța a admis, în parte, acțiunea

formulată de reclamanta SC E.E. SA, obligând pârâta să plătească reclamantei

următoarele sume: 131.062,88 lei reprezentând contravaloare energie electrică;

131.062,88 lei reprezentând penalități de întârziere; 5.812,77 lei reprezentând

cheltuieli de judecată și a respins cererea de obligare a pârâtului la plata

penalităților de întârziere, în continuare.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond a reținut că, potrivit contractului de furnizare

energie electrică nr. 200255/2001, încheiat între părți, au fost reglementate

drepturile și obligațiile acestora și că în baza acestui contract reclamanta a

furnizat pârâtului energie electrică, astfel că, obligația de plată incumbă

pârâtului, în temeiul art. 969 C. civ., coroborat cu prevederile art. 12 din

convenția părților.

Împotriva acestei

sentințe au declarat apel, atât reclamanta SC E.E. SA cât și pârâta S.O. CERNAVODĂ,

criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie.

Curtea de Apel

Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și

fiscal, prin decizia nr. 100/ COM din 8 octombrie 2009, a anulat apelul

reclamantei, ca insuficient timbrat, iar apelul pârâtei, ca netimbrat.

Împotriva acestei

decizii, a declarat recurs reclamanta SC E.E. SA CONSTANȚA, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei aceleiași

instanțe în vederea soluționării apelului.

Critica adusă

deciziei atacate, se referă în esență, la faptul că instanța de apel, în mod

greșit, a anulat ca insuficient timbrat apelul reclamantei, deși aceasta

depusese taxa judiciară de timbru și timbru judiciar, astfel cum a dispus

instanța, însă aceasta, din eroare, nu a observat.

Analizând critica

adusă deciziei atacate, Înalta Curte constată că este fondată, urmând a se

admite recursul pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Examinând actele și

lucrările dosarului, Înalta Curte constată că, într-adevăr reclamanta a depus

la data de 19 iunie 2009, astfel cum s-a dispus prin rezoluția aflată la

dosarul de apel, taxa judiciară de timbru în sumă de 2,5 lei și timbru judiciar

în valoare de 0,3 lei, potrivit dovezii aflate la dosar.

De asemenea, se

constată că la dosarul de apel, se află adresa de înaintare nr. 4623 din 8

septembrie 2009, prin care reclamanta face dovada achitării taxei judiciare de

timbru în sumă de 75 lei și timbru judiciar în valoare de 3 lei, conform

chitanței aflate la dosar, astfel cum s-a dispus prin încheierea din 25 iunie

2009.

În ceea ce privește

mențiunea din citația pentru termenul din 10 septembrie 2009 aflată la dosar,

prin care se pune în vedere reclamantei să timbreze apelul cu 200,74 lei taxă

judiciară de timbru, sub sancțiunea anulării, se constată că aceasta este greșită.

Așa fiind, Înalta

Curte apreciază, că din eroare instanța de apel nu a observat dovada achitării

taxei de timbru și a dispus anularea apelului reclamantei, ca insuficient

timbrat.

În consecință, Înalta

Curte va admite recursul reclamantei, va casa decizia atacată cu privire la

apelul reclamantei și va trimite cauza spre rejudecare apelului acestei părți

aceleiași instanțe și va menține restul dispozițiilor deciziei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de reclamanta SC E.E. SA CONSTANȚA împotriva deciziei nr. 100/ COM din

8 octombrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă

și fluvială, contencios administrativ și fiscal, pe care o casează cu privire

la apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței nr. 984/ COM din 10

februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Constanța și trimite cauza spre

rejudecarea apelului acestei părți aceleiași instanțe.

Menține restul

dispozițiilor deciziei.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 20 aprilie 2010.