ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 750/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 750/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Reclamanta S. IPURL Iași
reprezentată de A.A. a chemat în judecată Ministerul Finanțelor Publice – A.N.A.F.,
solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună
suspendarea actului administrativ intitulat „Răspuns” nr. 825921 din 18 mai
2009 prin care a fost admisă contestația formulată de C.I.T. SPRL împotriva
deciziei A.N.A.F. prin care a fost declarată câștigătoare oferta S. IPURL și necâștigătoare
oferta C.I.T. SPRL, privind desemnarea administratorului judiciar al SC F. SA
Iași.
În motivarea cererii reclamanta a
arătat că executarea actului în discuție este de natură să îi aducă grave
prejudicii atât materiale cât și morale și ar conduce la înlocuirea
administratorului judiciar în mod nelegal și cu eludarea dispozițiilor art. 11 lit.
e) din Legea nr. 85/2006.
A mai susținut că executarea actului
contestat ar afecta grav și iremediabil interesele și funcționarea SC F. SA
Iași, întrucât din conținutul său rezultă că prin înlocuirea S. IPURL în
calitate de administrator judiciar se urmărește falimentarea acesteia.
Curtea de Apel Iași, secția
contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 141/ CA din 15 iulie 2009,
a admis cererea reclamantei, dispunând suspendarea executării actului
administrativ nr. 825921 din 18 mai 2009 prin care a fost admisă contestația
formulată de C.I.T. SPRL împotriva deciziei A.N.A.F. prin care a fost declarată
câștigătoare oferta S. IPURL și necâștigătoare oferta C.I.T. SPRL privind
desemnarea administratorului judiciar al SC F. SA Iași.
Pentru a pronunța această sentință,
instanța a reținut că actul a cărei suspendare se solicită are caracteristicile
unui act administrativ în sensul prevăzut de art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004
și că, în speță, sunt îndeplinite cumulativ și condițiile prevăzute la art. 14
din acest act normativ, respectiv, cazul bine justificat și paguba iminentă.
Împotriva acestei sentințe a
formulat recurs A.N.A.F., invocând ca temei legal prevederile art. 304 pct. 5, 7
și 9 și art. 304
1
C. proc. civ. și susținând, în esență, următoarele
critici:
- hotărârea instanței de fond a fost
dată cu încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității la art.
105 alin. (2);
- hotărârea instanței de fond este
nemotivată în ceea ce privește neacordarea termenului cerut pentru pregătirea
apărării;
- pe fond, în mod greșit a reținut
îndeplinirea cumulativă a condițiilor cerute la art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Recursul este întemeiat.
Într-adevăr, potrivit prevederilor art.
304 pct. 5 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere
pentru motive de neleglitate, când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat
formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității la art. 105 alin. (2).
Din actele și lucrările dosarului
rezultă că, pentru termenul de judecată din data de 13 iulie 2009,
recurenta-pârâtă a primit citația prin poșta electronică, fără comunicarea
cererii de chemare în judecată, la data de 9 iulie 2009, ora 15:38.
În aceste condiții, în raport cu
dispozițiile art. 114
1
C. proc. civ., recurenta-pârâtă a cerut, în
temeiul art. 156 C. proc. civ., acordarea unui nou termen de judecată și
comunicarea cererii de chemare în judecată, în scopul pregătirii apărării.
Or, la termenul din data de 13 iulie
2009, instanța de fond a procedat la judecarea cauzei, iar la data de 15 iulie 2009 a pronunțat sentința recurată, încălcând în acest mod dispozițiile legale citate și dreptul la
apărare al recurentei-pârâte, care nu a avut posibilitatea legală să ia
cunoștință de conținutul cererii de chemare în judecată și nici să-și formuleze
apărările adecvate.
Astfel fiind, rezultă că sunt
incidente dispozițiile art. 105 alin. (2) C. proc. civ., motivul de casare
prevăzut la art. 304 pct. 5 C. proc. civ., fiind întemeiat, ceea ce atrage
casarea hotărârii pronunțate, iar cauza va fi trimisă aceleiași instanțe pentru
rejudecare.
Cu ocazia rejudecării, Curtea de
apel va verifica și criticile care vizează fondul cauzei, ca apărări de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de A.N.A.F.
împotriva sentinței civile nr. 141/ CA din 15 iulie 2009 a Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și trimite
cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 11 februarie 2010.