ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2862/2011

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

I.Circumstanțele cauzei

1 Prima instanță

Prin acțiunea înregistrată

pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta

SP A.I.E. IPURL, a solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor

Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală, Comisia de Selecție a Participanților

în Insolvență Agreați Agenția Națională de Administrare Fiscală și M.R.L. SPRL

Iași, suspendarea executării procesului verbal din data de 24 noiembrie 2010, urmare

a procedurii de selecție organizată de Agenția Națională de Administrare

Fiscală în vederea desemnării administratorului judiciar, prin care a fost desemnată

câștigătoare oferta pârâtei M.R.L. SPRL Iași.

În motivarea acțiunii,

reclamanta a arătat că deși a depus oferta prevăzută de Ordinul nr. 1009/2007 în

vederea desemnării administratorului judiciar în Dosarul de insolvență nr. 4753/97/2010

privind pe debitoarea SC A. SA Brad, rezultatul procedurii i-a fost comunicat abia

prin adresa din 20 ianuarie 2011, cu toate că termenul pentru selecție era anterior

cu 2 luni.

Prin întâmpinare, pârâta

Agenția Națională de Administrare Fiscală a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată,

arătând că nu sunt îndeplinite condițiile cererii de suspendare, prevăzute de

art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Pârâta M.R.L. SPRL

Iași a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată,

arătând că reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de

art. 14 din Legea nr. 554/2004, aspectele invocate în susținerea cererii de suspendare

a executării procesului verbal, fiind aspecte care țin de fondul cauzei.

de Curtea de apel

Prin sentința civilă

nr. 52 din 22 februarie 2011 Curtea de Apel Alba-Iulia, secția contencios administrativ

și fiscal, a respins cererea formulată de reclamanta SP A.I.E. IPURL, în contradictoriu

cu Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală, Comisia

de Selecție a Participanților în Insolvență Agreați Agenția Națională de Administrare

Fiscală și M.R.L. SPRL Iași, având ca obiect suspendarea executării procesului verbal

de selecție în vederea desemnării administratorului judiciar, din data de 24

noiembrie 2010 din Dosarul de insolvență nr. 4753/97/2010.

Pentru a pronunța această

soluție, Curtea de apel a reținut, în esență, că apărările reclamatei în susținerea

cazului bine justificat nu sunt de natură a forma convingerea instanței asupra nelegalității

actului a cărui executare se solicită a fi suspendată.

Referitor la criteriile

stabilite prin Ordinul Președintelui Agenția Națională de Administrare Fiscală

nr. 1009/2006, prima instanță a constatat că acestea erau în vigoare la data procedurii

de alegere a administratorului judiciar în Dosarul nr. 4753/97/2010, astfel că aprecierea

ofertelor competitorilor implicați în această procedură este legală.

De asemenea, instanța

de fond a reținut că celelalte aspecte invocate de reclamantă, legate de nelegalitatea

procedurii de selecție abordată de Comisia de Selecție a Participanților în Insolvență

Agreați Agenția Națională de Administrare Fiscală, nu sunt aspecte ce țin de aparență

ci de fondul cauzei.

În ceea ce privește condiția

pagubei imenente, prima instanță a apreciat că argumentele aduse de reclamantă nu

pot fi reținute, întrucât nu tind a dovedi paguba iminentă, ci privesc îndeplinirea

atribuțiilor procedurii legale, de către reclamantă, în calitate de administrator

provizoriu.

reclamanta

SP

A.I.E. IPURL

Împotriva acestei sentințe

a declarat recurs reclamanta SP A.I.E. IPURL, care a criticat-o pentru nelegalitate

și netemeinicie pentru următoarele motive:

Instanța de fond nu a

analizat și a respins nemotivat susținerile recurentei-reclamante, deoarece în cererea

inițială a arătat că, licitația pentru desemnarea practicianului în insolvență s-a

stabilit pentru data de 29 noiembrie 2010, însă din procesul-verbal încheiat cu

această ocazie rezultă că s-a ținut la 24 noiembrie 2010, împrejurare care ar fi

trebuit să creeze instanței o îndoială puternică privind desfășurarea procedurii

de selecție, cu consecința admiterii cererii de suspendare.

S-a mai învederat că la

acordarea punctajului pentru onorariul de succes, Agenția Națională de Administrare

Fiscală nu a ținut cont de valoarea cheltuielilor ce urmau a fi efectuate de către

societatea de lichidare din Iași, pentru îndeplinirea atribuțiilor în localitatea

Deva și Brad, cheltuieli care vor greva sume obținute din lichidarea societății

debitoare, cu consecința diminuării gradului de acoperire a creanțelor creditorilor,

inclusiv a creditorului majoritar Direcția Generală a Finanțelor Publice Hunedoara.

În susținerea acestui

motiv de recurs s-a mai arătat că chiar dacă selecția s-a făcut potrivit Ordinului

1009/2007, dispozițiile acestuia trebuiau coroborate cu prevederile O.U.G. nr. 34/2006

privind procedura de achiziție publică, utilizarea eficientă a fondurilor publice

fiind unul din principiile prev. de art. 2 din acest act normativ, a cărui nerespectare

constituie contravenție, conform art. 293 lit. v), fiind dovedit astfel aparența

nelegalității actului administrativ atacat.

Cea de a treia critică

privește nelegalitatea actului administrativ a cărui suspendare s-a solicitat în

privința punctajului acordat pentru „strategia de reorganizare/lichidare”, comisia

de selecție nestabilind și neacordând în mod obiectiv punctajul, deoarece recurenta

a ofertat termene minime posibile a fi îndeplinite, în timp ce oferta societății

câștigătoare M.R.L. SPRL Iași a obținut un punctaj mai mare, pe baza unor termene

imposibil de respectat, astfel că trebuiau aplicate prevederile art. 49 alin. (2

2

)

din O.U.G. nr. 34/2006 și declarată această ofertă drept neconformă

Recurenta a arătat că

a justificat și condiția prejudiciului iminent, deoarece în calitate de administrator

judiciar provizoriu a îndeplinit atribuțiile de Legea nr. 85/2006 în sarcina sa,

a inițiat procedura valorificării bunurilor societății, a denunțat vânzarea unor

bunuri la preț subevaluat, efectuată cu 2 zile înaintea deschiderii procedurii,

a reprezentat în instanță interesele debitoarei, a formulat cereri în scopul maximizării

averii acesteia, a convocat Adunarea Generală a Creditorilor pentru a hotărâri procedura

de vânzare, ceea ce o îndreptățea la încasarea unei retribuții stabilită în cotă

procentuală, dacă nu s-ar fi desemnat un alt lichidator să încaseze suma respectivă.

În temeiul art. 308 ,

alin. (2) C. proc. civ., intimatele M.R.L. SPRL Iași și Ministerul Finanțelor Publice

- Agenția Națională de Administrare Fiscală au formulat întâmpinare prin care au

solicitat respingerea recursului ca nefondat.

II Considerentele Înaltei

Curți asupra recursului

Analizând sentința criticată,

prin prisma motivelor de recurs, ținând cont de actele și lucrările dosarului, precum

și de dispozițiile legale incidente, inclusiv de prev. art. 304

1

C. proc.

civ., se constată nu este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, după cum

se va arăta în continuare:

Actele administrativ fiscale

se bucură de prezumția de legalitate, fiind executorii din oficiu, suspendarea executării

fiind o măsură de excepție, care nu se poate aplica decât dacă sunt îndeplinite

condițiile cumulative prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Conform acestui text,

suspendarea unui act administrativ se poate dispune numai în cazuri bine justificate

și pentru prevenirea unei pagube iminente, după îndeplinirea procedurii prealabile

prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004.

Art. 2 lit. t) din Legea

nr. 554/2004 prevede că reprezintă un caz bine justificat orice împrejurare legată

de starea de fapt și drept, de natură să creeze o îndoială serioasă în privința

legalității actului administrativ, iar paguba iminentă constă în prejudiciul material

viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării

unei autorități publice sau a unui serviciu public, conform art. 2 lit. ș) din Legea

nr. 554/2004, aceste criterii trebuind îndeplinite cumulativ pentru a se putea proceda

la suspendarea executării unui act administrativ.

Prima instanță a constatat

în mod corect că în speță nu erau îndeplinite condițiile legale pentru a se putea

proceda la suspendarea procesului – verbal întocmit la data de 24 octombrie 2010

în urma procedurii de selecție a ofertelor organizate de Agenția Națională de Administrare

Fiscală, pentru desemnarea lichidatorului în dosarul de insolvență nr. 4753/97/2010

al Tribunalului Hunedoara, privind debitoarea SC A. SA Brad , prin care a fost desemnată

câștigătoare oferta intimatei M.R.L. SPRL Iași.

Astfel, motivele invocate

de recurenta-reclamantă privind întocmirea procesului-verbal cu o altă dată decât

cea anunțată pentru selecție , modalitatea de acordare a punctajului pentru onorariul

de succes sau pentru „strategia de reorganizare/lichidare” reprezintă situații care

antamează fondul dreptului dedus judecății și care nu pot face obiectul examinării,

în cadrul cererii de suspendare a executării procesului-verbal din data de 24 noiembrie

2010 întocmit de intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală, putând fi verificate

numai în cadrul acțiunii în anulare a acestui act administrativ.

Nici pretinsa nerespectare

a dispozițiilor O.U.G. nr. 34/2006 în cadrul procedurii de selecție a ofertelor

de către organele fiscale nu este de natură să creeze o îndoială puternică cu privire

la starea de fapt și de drept, în sensul prevederilor art. 2 lit. t) din Legea

nr. 554/2004, deoarece aceste prevederi legale nu au incidență în speță, selecția

ofertelor lichidatorilor făcându-se potrivit criteriilor stabilite prin Ordinul

Președintelui Agenția Națională de Administrare Fiscală nr. 1009/2007, în vigoare

la data selecției de oferte organizată pentru desemnarea lichidatorului debitoarei

SC A. SA Brad, în Dosarul de insolvență nr. 4753/97/2010 al Tribunalului Hunedoara.

Deși neîndeplinirea unei

singure condiții dintre cele prevăzute cumulativ de art. 14 din Legea nr. 554/2004

este de natură să conducă la respingerea cererii de suspendare a executării unui

act administrativ, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că nici cea de-a

doua condiție a „pagubei iminente”, așa cum este definită de art. 2 lit. ș) din

Legea nr. 554/2004 nu era îndeplinită în cauză.

Împrejurarea că recurenta-reclamantă

a exercitat atribuțiile prevăzute de art. 20 din Legea nr. 85/2006 în sarcina sa,

în calitate de administrator judiciar al debitoarei, nu îi conferea acesteia un

drept preferențial la desemnarea sa în calitate de lichidator, ci numai o vocație,

întrucât alegerea lichidatorului se face de către creditorul majoritar conform

art. 19 alin. (2) din Legea insolvenței nr. 85/2006, în speță Agenția Națională

de Administrare Fiscală București, care și-a stabilit criterii proprii de selecție

a ofertelor.

Pentru activitatea îndeplinită

în calitate de administrator judiciar recurenta-reclamantă a fost retribuită corespunzător,

astfel încât aceasta neavând un drept prevăzut de lege pentru a fi desemnată lichidator,

după cum deja s-a arătat, nici condiția pagubei iminente nu era îndeplinită, pentru

a se putea dispune suspendarea executării actului administrativ atacat.

Soluția Înaltei Curți

asupra recursului

Constatând că sentința

atacată nu este afectată de niciunul din motivele de casare sau modificare prevăzut

de art. 304 C. proc. civ., în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte

va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de SP A.I.E. IPURL

împotriva sentinței nr. 52 din 22 februarie 2011 a Curții de Apel Alba-Iulia, secția

contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 mai 2011.