ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2862/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I.Circumstanțele cauzei 1 Prima instanță Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta SP A.I.E. IPURL, a solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală, Comisia de Selecție a Participanților în Insolvență Agreați Agenția Națională de Administrare Fiscală și M.R.L. SPRL Iași, suspendarea executării procesului verbal din data de 24 noiembrie 2010, urmare a procedurii de selecție organizată de Agenția Națională de Administrare Fiscală în vederea desemnării administratorului judiciar, prin care a fost desemnată câștigătoare oferta pârâtei M.R.L.

SPRL Iași. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că deși a depus oferta prevăzută de Ordinul nr. 1009/2007 în vederea desemnării administratorului judiciar în Dosarul de insolvență nr. 4753/97/2010 privind pe debitoarea SC A. SA Brad, rezultatul procedurii i-a fost comunicat abia prin adresa din 20 ianuarie 2011, cu toate că termenul pentru selecție era anterior cu 2 luni. Prin întâmpinare, pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că nu sunt îndeplinite condițiile cererii de suspendare, prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004. Pârâta M.R.L. SPRL Iași a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, aspectele invocate în susținerea cererii de suspendare a executării procesului verbal, fiind aspecte care țin de fondul cauzei.

2. Hotărârea pronunțată de Curtea de apel Prin sentința civilă nr. 52 din 22 februarie 2011 Curtea de Apel Alba-Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, a respins cererea formulată de reclamanta SP A.I.E. IPURL, în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală, Comisia de Selecție a Participanților în Insolvență Agreați Agenția Națională de Administrare Fiscală și M.R.L. SPRL Iași, având ca obiect suspendarea executării procesului verbal de selecție în vederea desemnării administratorului judiciar, din data de 24 noiembrie 2010 din Dosarul de insolvență nr. 4753/97/2010. Pentru a pronunța această soluție, Curtea de apel a reținut, în esență, că apărările reclamatei în susținerea cazului bine justificat nu sunt de natură a forma convingerea instanței asupra nelegalității actului a cărui executare se solicită a fi suspendată.

Referitor la criteriile stabilite prin Ordinul Președintelui Agenția Națională de Administrare Fiscală nr. 1009/2006, prima instanță a constatat că acestea erau în vigoare la data procedurii de alegere a administratorului judiciar în Dosarul nr. 4753/97/2010, astfel că aprecierea ofertelor competitorilor implicați în această procedură este legală. De asemenea, instanța de fond a reținut că celelalte aspecte invocate de reclamantă, legate de nelegalitatea procedurii de selecție abordată de Comisia de Selecție a Participanților în Insolvență Agreați Agenția Națională de Administrare Fiscală, nu sunt aspecte ce țin de aparență ci de fondul cauzei. În ceea ce privește condiția pagubei imenente, prima instanță a apreciat că argumentele aduse de reclamantă nu pot fi reținute, întrucât nu tind a dovedi paguba iminentă, ci privesc îndeplinirea atribuțiilor procedurii legale, de către reclamantă, în calitate de administrator provizoriu.

3. Recursul declarat de reclamanta SP

A.I.E. IPURL

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta SP A.I.E. IPURL, care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele motive: Instanța de fond nu a analizat și a respins nemotivat susținerile recurentei-reclamante, deoarece în cererea inițială a arătat că, licitația pentru desemnarea practicianului în insolvență s-a stabilit pentru data de 29 noiembrie 2010, însă din procesul-verbal încheiat cu această ocazie rezultă că s-a ținut la 24 noiembrie 2010, împrejurare care ar fi trebuit să creeze instanței o îndoială puternică privind desfășurarea procedurii de selecție, cu consecința admiterii cererii de suspendare.

S-a mai învederat că la acordarea punctajului pentru onorariul de succes, Agenția Națională de Administrare Fiscală nu a ținut cont de valoarea cheltuielilor ce urmau a fi efectuate de către societatea de lichidare din Iași, pentru îndeplinirea atribuțiilor în localitatea Deva și Brad, cheltuieli care vor greva sume obținute din lichidarea societății debitoare, cu consecința diminuării gradului de acoperire a creanțelor creditorilor, inclusiv a creditorului majoritar Direcția Generală a Finanțelor Publice Hunedoara. În susținerea acestui motiv de recurs s-a mai arătat că chiar dacă selecția s-a făcut potrivit Ordinului 1009/2007, dispozițiile acestuia trebuiau coroborate cu prevederile O.U.G.

nr. 34/2006 privind procedura de achiziție publică, utilizarea eficientă a fondurilor publice fiind unul din principiile prev. de art. 2 din acest act normativ, a cărui nerespectare constituie contravenție, conform art. 293 lit. v), fiind dovedit astfel aparența nelegalității actului administrativ atacat. Cea de a treia critică privește nelegalitatea actului administrativ a cărui suspendare s-a solicitat în privința punctajului acordat pentru „strategia de reorganizare/lichidare”, comisia de selecție nestabilind și neacordând în mod obiectiv punctajul, deoarece recurenta a ofertat termene minime posibile a fi îndeplinite, în timp ce oferta societății câștigătoare M.R.L. SPRL Iași a obținut un punctaj mai mare, pe baza unor termene imposibil de respectat, astfel că trebuiau aplicate prevederile art. 49 alin. (2 2 ) din O.U.G.

nr. 34/2006 și declarată această ofertă drept neconformă Recurenta a arătat că a justificat și condiția prejudiciului iminent, deoarece în calitate de administrator judiciar provizoriu a îndeplinit atribuțiile de Legea nr. 85/2006 în sarcina sa, a inițiat procedura valorificării bunurilor societății, a denunțat vânzarea unor bunuri la preț subevaluat, efectuată cu 2 zile înaintea deschiderii procedurii, a reprezentat în instanță interesele debitoarei, a formulat cereri în scopul maximizării averii acesteia, a convocat Adunarea Generală a Creditorilor pentru a hotărâri procedura de vânzare, ceea ce o îndreptățea la încasarea unei retribuții stabilită în cotă procentuală, dacă nu s-ar fi desemnat un alt lichidator să încaseze suma respectivă.

4. Apărările intimatei În temeiul art. 308 , alin. (2) C. proc. civ., intimatele M.R.L. SPRL Iași și Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat. II Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Analizând sentința criticată, prin prisma motivelor de recurs, ținând cont de actele și lucrările dosarului, precum și de dispozițiile legale incidente, inclusiv de prev. art. 304 1 C. proc. civ., se constată nu este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, după cum se va arăta în continuare: Actele administrativ fiscale se bucură de prezumția de legalitate, fiind executorii din oficiu, suspendarea executării fiind o măsură de excepție, care nu se poate aplica decât dacă sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Conform acestui text, suspendarea unui act administrativ se poate dispune numai în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după îndeplinirea procedurii prealabile prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004. Art. 2 lit. t) din Legea nr. 554/2004 prevede că reprezintă un caz bine justificat orice împrejurare legată de starea de fapt și drept, de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ, iar paguba iminentă constă în prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public, conform art. 2 lit. ș) din Legea nr. 554/2004, aceste criterii trebuind îndeplinite cumulativ pentru a se putea proceda la suspendarea executării unui act administrativ.

Prima instanță a constatat în mod corect că în speță nu erau îndeplinite condițiile legale pentru a se putea proceda la suspendarea procesului – verbal întocmit la data de 24 octombrie 2010 în urma procedurii de selecție a ofertelor organizate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, pentru desemnarea lichidatorului în dosarul de insolvență nr. 4753/97/2010 al Tribunalului Hunedoara, privind debitoarea SC A. SA Brad , prin care a fost desemnată câștigătoare oferta intimatei M.R.L. SPRL Iași.

Astfel, motivele invocate de recurenta-reclamantă privind întocmirea procesului-verbal cu o altă dată decât cea anunțată pentru selecție , modalitatea de acordare a punctajului pentru onorariul de succes sau pentru „strategia de reorganizare/lichidare” reprezintă situații care antamează fondul dreptului dedus judecății și care nu pot face obiectul examinării, în cadrul cererii de suspendare a executării procesului-verbal din data de 24 noiembrie 2010 întocmit de intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală, putând fi verificate numai în cadrul acțiunii în anulare a acestui act administrativ. Nici pretinsa nerespectare a dispozițiilor O.U.G.

nr. 34/2006 în cadrul procedurii de selecție a ofertelor de către organele fiscale nu este de natură să creeze o îndoială puternică cu privire la starea de fapt și de drept, în sensul prevederilor art. 2 lit. t) din Legea nr. 554/2004, deoarece aceste prevederi legale nu au incidență în speță, selecția ofertelor lichidatorilor făcându-se potrivit criteriilor stabilite prin Ordinul Președintelui Agenția Națională de Administrare Fiscală nr. 1009/2007, în vigoare la data selecției de oferte organizată pentru desemnarea lichidatorului debitoarei SC A. SA Brad, în Dosarul de insolvență nr. 4753/97/2010 al Tribunalului Hunedoara.

Deși neîndeplinirea unei singure condiții dintre cele prevăzute cumulativ de art. 14 din Legea nr. 554/2004 este de natură să conducă la respingerea cererii de suspendare a executării unui act administrativ, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că nici cea de-a doua condiție a „pagubei iminente”, așa cum este definită de art. 2 lit. ș) din Legea nr. 554/2004 nu era îndeplinită în cauză. Împrejurarea că recurenta-reclamantă a exercitat atribuțiile prevăzute de art. 20 din Legea nr. 85/2006 în sarcina sa, în calitate de administrator judiciar al debitoarei, nu îi conferea acesteia un drept preferențial la desemnarea sa în calitate de lichidator, ci numai o vocație, întrucât alegerea lichidatorului se face de către creditorul majoritar conform art. 19 alin. (2) din Legea insolvenței nr. 85/2006, în speță Agenția Națională de Administrare Fiscală București, care și-a stabilit criterii proprii de selecție a ofertelor.

Pentru activitatea îndeplinită în calitate de administrator judiciar recurenta-reclamantă a fost retribuită corespunzător, astfel încât aceasta neavând un drept prevăzut de lege pentru a fi desemnată lichidator, după cum deja s-a arătat, nici condiția pagubei iminente nu era îndeplinită, pentru a se putea dispune suspendarea executării actului administrativ atacat. Soluția Înaltei Curți asupra recursului Constatând că sentința atacată nu este afectată de niciunul din motivele de casare sau modificare prevăzut de art. 304 C. proc. civ., în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de SP A.I.E. IPURL împotriva sentinței nr. 52 din 22 februarie 2011 a Curții de Apel Alba-Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 mai 2011.