ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1017/2011

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra conflictului de competență de față; Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov sub nr. 3705/62/2009 Federația Automatizări Feroviară (F.A.F.) în numele și pentru salariații menționați în listele anexă la acțiune, a chemat în judecată pe pârâta C.N.C.F. C.F.R. SA, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea acesteia să respecte dispozițiile art. 64 alin. (1) și art. 65 alin. (1) din Contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2005-2006, 2007-2008, respectiv de a acorda angajaților, membrii de sindicat ajutorul material aferent zilei Feroviarului pentru anii 2006, 2007, 2008, respectiv un salariu de bază pentru fiecare an, la nivelul clasei unu de salarizare, actualizat cu rata inflației la data plății efective.

Prin sentința civilă nr. 849/M din 07 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov, secția civilă, a fost admisă excepția necompetenței teritorială a Tribunalului Brașov și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București. Prin sentința civilă nr. 8022 din 15 decembrie 2009 Tribunalul București a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova, reținând că federația nu este reclamantă în proces, pentru că nu a sesizat instanța pentru a obține recuperarea unor drepturi cu scopul de a le introduce în patrimoniul ei propriu, ci are calitatea de reprezentant ai salariaților, scopul afirmat al promovării acțiunii fiind acela de a se asigura respectarea drepturilor salariaților care decurg din contractele colective de muncă.

Tribunalul Prahova, prin sentința civilă nr. 979 din 12 august 2010, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, reținând că F.A.F. cu sediul în București, sector 1, poarta E, prin cererea adresată Tribunalului Prahova a solicitat drepturi bănești pentru membrii de sindicat. Potrivit dispozițiilor art. 284 alin. (2) C. muncii, cererile referitoare la conflictele de muncă se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau, după caz, sediul. Potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003 a sindicatelor în exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiuni în justiție în numele membrilor lor, fără a avea nevoie de un mandat expres din partea celor în cauză.

Acțiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizația sindicală, dacă cel în cauză se opune să renunțe la judecată. Din interpretarea textului de lege menționat, rezultă că acțiunea promovată de un sindicat sau organizație sindicală este una de substituire a sindicatului în favoarea salariaților și prezintă aceleași caracteristici cu orice altă acțiune de substituire cum este acțiunea oblică. În contract nu interesează decât părțile, iar atunci când una dintre ele nu este în măsură să se apere, alte persoane interesate pot interveni în locul său. Înalta Curte, sesizată în temeiul dispozițiilor art. 22 alin. (3) C. proc. civ. cu soluționarea conflictului negativ de competență intervenit, în temeiul dispozițiilor art. 22 alin. (5) C. proc.

civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București pentru argumentele ce succed. Competența de soluționare a litigiilor având drept obiect conflicte de drepturi aparține, potrivit art. 284 alin. (2) C. muncii, instanței în a cărei circumscripție își are sediul sau domiciliul reclamantul. În cauza de față, calitatea de reclamant o are F.A.F. ce are sediul în București, sector 1. Reclamanta a formulat acțiune ca persoană juridică independentă conform art. 217 alin. (1) C. muncii, în temeiul art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003, legea sindicatelor, care îi conferă dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege în exercitarea atribuțiilor conferite de această lege organizațiilor sindicale.

Textele de lege invocate drept temei al acțiunii precum și prevederile contractelor colective de muncă încheiate la nivel de unitate întăresc statutul de reclamantă a Federației, în calitatea sa de contractantă le negocierile de încheiere a contractelor respective. Înalta Curte, pentru cele ce preced, a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta F.A.F. în contradictoriu cu pârâta C.N.C.F. C.F.R. SA în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 februarie 2011.