ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1017/2011
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1017/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Deliberând, în condițiile art. 256 C.
proc. civ., asupra conflictului de competență de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul
Tribunalului Brașov sub nr. 3705/62/2009 Federația Automatizări Feroviară
(F.A.F.) în numele și pentru salariații menționați în listele anexă la acțiune,
a chemat în judecată pe pârâta C.N.C.F. C.F.R. SA, solicitând ca prin hotărârea
ce se va pronunța, să se dispună obligarea acesteia să respecte dispozițiile
art. 64 alin. (1) și art. 65 alin. (1) din Contractele colective de muncă la
nivel de unitate pe anii 2005-2006, 2007-2008, respectiv de a acorda
angajaților, membrii de sindicat ajutorul material aferent zilei Feroviarului
pentru anii 2006, 2007, 2008, respectiv un salariu de bază pentru fiecare an,
la nivelul clasei unu de salarizare, actualizat cu rata inflației la data plății
efective.
Prin sentința civilă nr. 849/M din 07
mai 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov, secția civilă, a fost admisă excepția
necompetenței teritorială a Tribunalului Brașov și s-a dispus declinarea
competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.
Prin sentința civilă nr. 8022 din 15
decembrie 2009 Tribunalul București a declinat competența de soluționare a
cauzei în favoarea Tribunalului Prahova, reținând că federația nu este
reclamantă în proces, pentru că nu a sesizat instanța pentru a obține
recuperarea unor drepturi cu scopul de a le introduce în patrimoniul ei
propriu, ci are calitatea de reprezentant ai salariaților, scopul afirmat al
promovării acțiunii fiind acela de a se asigura respectarea drepturilor
salariaților care decurg din contractele colective de muncă.
Tribunalul Prahova, prin sentința
civilă nr. 979 din 12 august 2010, a declinat competența de soluționare a
cauzei în favoarea Tribunalului București, reținând că F.A.F. cu sediul în București,
sector 1, poarta E, prin cererea adresată Tribunalului Prahova a solicitat
drepturi bănești pentru membrii de sindicat.
Potrivit dispozițiilor art. 284 alin.
(2) C. muncii, cererile referitoare la conflictele de muncă se adresează instanței
competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau, după
caz, sediul.
Potrivit dispozițiilor art. 28 alin.
(2) din Legea nr. 54/2003 a sindicatelor în exercitarea atribuțiilor prevăzute
la alin. (1) organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune
prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiuni în justiție în numele
membrilor lor, fără a avea nevoie de un mandat expres din partea celor în cauză.
Acțiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizația sindicală, dacă
cel în cauză se opune să renunțe la judecată.
Din interpretarea textului de lege
menționat, rezultă că acțiunea promovată de un sindicat sau organizație
sindicală este una de substituire a sindicatului în favoarea salariaților și
prezintă aceleași caracteristici cu orice altă acțiune de substituire cum este
acțiunea oblică.
În contract nu interesează decât
părțile, iar atunci când una dintre ele nu este în măsură să se apere, alte
persoane interesate pot interveni în locul său.
Înalta Curte, sesizată în temeiul
dispozițiilor art. 22 alin. (3) C. proc. civ. cu soluționarea conflictului
negativ de competență intervenit, în temeiul dispozițiilor art. 22 alin. (5) C.
proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea
Tribunalului București pentru argumentele ce succed.
Competența de soluționare a
litigiilor având drept obiect conflicte de drepturi aparține, potrivit art. 284
alin. (2) C. muncii, instanței în a cărei circumscripție își are sediul sau
domiciliul reclamantul.
În cauza de față, calitatea de
reclamant o are F.A.F. ce are sediul în București, sector 1.
Reclamanta a formulat acțiune ca
persoană juridică independentă conform art. 217 alin. (1) C. muncii, în temeiul
art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003, legea sindicatelor, care îi conferă
dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege în exercitarea
atribuțiilor conferite de această lege organizațiilor sindicale.
Textele de lege invocate drept temei
al acțiunii precum și prevederile contractelor colective de muncă încheiate la
nivel de unitate întăresc statutul de reclamantă a Federației, în calitatea sa
de contractantă le negocierile de încheiere a contractelor respective.
Înalta Curte, pentru cele ce preced,
a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului
București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare
a cauzei privind pe reclamanta F.A.F. în contradictoriu cu pârâta C.N.C.F.
C.F.R. SA în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de
muncă și asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 8
februarie 2011.