Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Instanța
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Data
24 mai 2006
Stat pârât
GRC
Articole
Articolul 6
Concluzia
  • Încălcare — Articolul 6
  • Partiellement irrecevable
  • Dommage matériel - demande rejetée
  • Préjudice moral - réparation pécuniaire
  • Cheltuieli de judecată
conform formulării originale HUDOC

Liakopoulou împotriva Greciei

Traducere în română AI

CAUZA LIAKOPOULOU c. GRECIA (Cererea nr. 20627/04) HOTĂRÂRE STRASBOURG 24 mai 2006 DEFINITIVĂ 23/10/2006 Această hotărâre va deveni definitivă în condițiile definite de art. 44 § 2 din Convenție. Poate fi retocată ca formă. În cauza Liakopoulou c. Grecia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea întâi), sesizată în formă de cameră compusă din: Mm. L. Loucaides, președinte, C.L. Rozakis, dna F. Tulkens, E. Steiner, Mm. K. Hajiyev, D. Spielmann, S.E. Jebens, judecători, și de dl. S. Nielsen, grefier de secțiune, După deliberare în camera de consiliu pe 4 mai 2006, Pronunță hotărârea prezentă, adoptată la această dată: PROCEDURĂ

4. Reclamanta s-a născut în 1919 și locuiește la Atena.

12. Disposițiile relevante din codul de procedură civilă sunt redactate după cum urmează: art. 559 « Recursul în casație este admis doar dacă o regulă de drept a fost încălcată (...) indiferent de chestiunea dacă este vorba de o lege sau un obicei, grec sau străin, drept intern sau internațional (...) » Conform jurisprudenței Curții de Casație, recursul în casație trebuie să precizeze care este regula de drept care a fost încălcată, în ce constă eroarea juridică, cu alte cuvinte unde se găsește încălcarea în interpretarea sau aplicarea regulii în cauză, și trebuie, de asemenea, să cuprindă expunerea faptelor pe care s-a bazat curtea de apel pentru a respinge recursul (Curtea de Casație, nr. 372/2002, 388/2002).

art. 562 § 2 « Un mijloc de casație care se bazează pe un argument care nu a fost legal ridicat în fața instanței de fond este inadmisibil, cu excepția a) unei încălcări care nu putea fi ridicată în fața instanței de fond, b) unei erori care rezultă din decizia [atacată] ella-însăși, c) a unui argument privind ordinea publică. » Conform jurisprudenței constante a Curții de Casație, pentru ca un mijloc de casație, care se bazează pe presupusa încălcare a Constituției sau a altor principii generale derivate din alte dispoziții, să fie admisibil, trebuie să figureze în acțiunea principală (αγωγή) sau, cel puțin, să fi fost legal ridicat în fața instanțelor de primă instanță și de apel (Curtea de Casație, nr. 1507/1997, 290/2003, 237/2004).

ÎN DREPT

13. Reclamanta se plânge de o încălcare a dreptului ei de acces la un tribunal. Invocă art. 6 § 1 din Convenție, ale cărui părți relevante sunt redactate după cum urmează: « Orice persoană are dreptul să i se dea curs în mod echitabil (...) de un tribunal (...), care va decide (...) asupra contestațiilor privind drepturile și obligațiile sale de natură civilă (...) »

14. Curte constată că acest grief nu este în mod evident neîntemeiat în sensul articolului 35 § 3 din Convenție. Curte constată, de asemenea, că acesta nu se ciocnește cu nici un alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, trebuie declarat admisibil.

1. Argumentele părților

26. Reclamanta se plânge de o ingerință în dreptul ei la respectarea bunurilor sale, așa cum este garantat de art. 1 al Protocolului nr. 1, redactat după cum urmează: « Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauze de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Disposițiile anterioare nu afectează dreptul pe care îl posedă statele de a pune în vigoare legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosirea bunurilor în conformitate cu interesul general sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții sau a amenzilor.

»

27. Guvernul afirmă, mai întâi, că reclamanta nu a epuizat căile de atac interne, căci ar fi omis să ceară curții de apel să stabilească o indemnitate definitivă pentru bunurile mobile. Prin urmare, indemnitatea provizorie stabilită de tribunalul de primă instanță a devenit definitivă. Oricum, Guvernul consideră că reclamanta a fost duly indemnizată pentru totalitatea bunurilor sale expropriate.

34. Conform articolului 41 din Convenție, « Dacă Curte declară că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocoalelor ei, și dacă dreptul intern al Părții Contractante Superioare nu permite să șteargă decât în mod imperfect consecințele acestei încălcări, Curte acordă părții vătămate, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. »

35. Reclamanta cere cu titlu de prejudiciu material 38.748 euro (EUR) pentru bunurile mobile și 96.490 EUR pentru a completa indemnitatea primită pentru expropierea terenului ei, pe care o califică ca fiind insuficientă. Ea cere, de altfel, 1.000.000 EUR cu titlu de prejudiciu moral pe care ar fi suferit-o.

40. Reclamanta cere, de altfel, 7.170 EUR pentru cheltuieli și onorarii suportate în fața instanțelor interne. La această privință, ea produce trei note scrise de mână ale avocatului ei; în primele două, acesta afirmă că reclamanta i-a versao totalitatea onorariilor, fără a preciza sumele, și în a treia, atestă că a perceput de la reclamantă suma de 107 EUR. Reclamanta cere, de altfel, 15.000 EUR pentru cheltuieli și onorarii suportate în fața Curții. Ea nu produce la această privință nici o factură sau notă de onorarii.

44. Curte consideră oportun de a baza rata dobânzilor reparatorii pe rata dobânzii facilitații de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene majorată cu trei puncte procentuale.

DIN ACESTE MOTIVE, CURTE, CU UNANIMITATE, 1. Declară cererea admisibilă privind grievul derivat din dreptul de acces la un tribunal și inadmisibilă pentru rest; 2. Hotărăsc că a existat o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție; 3. Hotărăsc a) că Statul pârât trebuie să verseze, în termen de trei luni de la ziua în care hotărârea va fi devenit definitivă în conformitate cu art. 44 § 2 din Convenție, 5.000 EUR (cinci mii euro) pentru prejudiciu moral, plus orice sumă care s-ar putea datora cu titlu de impozit; b) că, după expirarea acestui termen și până la plată, această sumă va fi majorată cu o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilitații de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale; 4. Respinge cererea de satisfacție echitabilă pentru rest.

Întocmit în limba franceză, apoi comunicat în scris pe 24 mai 2006 în aplicarea articolului 77 §§ 2 și 3 din regulament. Søren Nielsen Loukis Loucaides Grefier Președinte

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.