Cieslak împotriva Poloniei

CUARTA DECIZIE PRIVIND ADMINISIBILitatea cererii nr. 12386/03, de către Marianna CIEשLAK împotriva Poloniei Curții Europene a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care așeză la 30 mai 2006 în calitate de Cameră compusă din: Sir Nicolas Bratza, președinte, J. Casadevall, M. Pellonpäää, K. Traja, S. Pavlovschi, L. Garlicki, L. Mijović, judecători și T.L. Având în vedere cererea depusă la 28 martie 2003, având în vedere decizia de a aplica art. 29 § 3 din Convenție și de a examina împreună admisibilitatea și meritele cazului. având în vedere declarațiile formale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului. După deliberare, decide după cum urmează: FACTE Reclamantul, dna Marianna Cieślak, este un național polonez născut în 1923 și locuiește în Bobolicie, Polonia.

Ea este reprezentată în fața Curții de către fiul său, dl T. Cieślak. Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de reclamant, pot fi rezumate după cum urmează. La 18 mai 1995, reclamantul a instituit o procedură necontențioasă în fața Curții de District din Varșovia (Sād Rejonowy) ) solicitând dizolvarea coproprietenției proprietăților soțului său difunt și a proprietăților mamei sale (dział spadku La 30 iunie 1995, reclamantul a fost scutit de plata taxelor de judecată. În următorii doi ani, instanța a încercat să obțină dosarul privind o altă serie de proceduri pe calea Curții Regionale de Varșovia. La 8 decembrie 1997, Curtea de District a continuat procedurile din cauza faptului că un alt set de proceduri, al cărui rezultat ar putea fi decisiv pentru acest caz, a fost așteptat în fața Curții Regionale de Varșovia.

În mai 1998 a fost desemnat un avocat de asistență juridică pentru reclamant. În iunie 1998, reclamantul, reprezentat de avocat, a solicitat reluarea procedurii. Curtea de District a încercat, ulterior și din nou, să obțină dosarul privind a doua serie de proceduri de la Curtea Regională de Varșovia. Curtea de District a programat prima audiere pentru 11 aprilie 2000. Cu toate acestea, a fost anulată și a fost stabilită o nouă dată pentru 10 octombrie 2000. În ultima dată, Curtea a desfășurat prima audiere la care a hotărât că ar trebui obținut un aviz de experți. Expertul a prezentat avizul său instanței în februarie 2002. Curtea a depus, ulterior, audieri la 5 noiembrie 2002, 27 martie și 13 mai 2003. În ultima dată, Curtea a ordonat elaborarea unui nou aviz de experți.

În aprilie 2004, expertul și-a prezentat avizul în instanță. În audierea ulterioară la 8 iulie 2004, Curtea a auzit părțile. La 15 iulie 2004, Curtea de district din Varșovia a dat o decizie în care a dizolvat coproprietatea. Cealaltă parte la procedură a depus un recurs și se pare că procedura este în așteptare în fața instanței de apel. La 21 ianuarie 2005, reclamantul a depus la Curtea Regională de Varșovia (Sād Okręgowy) ) o plângere cu privire la o încălcare a dreptului de a-și auzi cazul într-un timp rezonabil. Ea s-a bazat pe Legea din 17 iunie 2004 privind plângerile cu privire la o încălcare a dreptului la un proces într-un timp rezonabil (pentru detalii, a se vedea Charzyński c. Polonia (dec.), nr. 15212/03, CEDO 2005 ...).

Martie 2005 Curtea Regională a respins plângerea, judecând că unele întârzieri ale procedurii nu pot fi atribuite Curții de District. Decizia a fost notificată reclamantului la 18 aprilie 2005. Reclamantul a fost, de asemenea, informat că legislația internă nu a furnizat niciun recurs împotriva acesteia. COMPLAINT Reclamantul se plânge în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 cu privire la durata necorespunzătoare a procedurii. HOTĂRÂREA La 4 ianuarie 2006, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamant: „I, Marianna Cieślak, notează că Guvernul Poloniei sunt dispus să-mi plătească suma PLN-ului. 18.000 (opt mii de zloți polonezi) în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, în așteptarea Curții Europene a Drepturilor Omului.

Această sumă, care să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. Accept propunerea și renunță la orice alte afirmații împotriva Poloniei în ceea ce privește faptele care dau naștere la această cerere.

Declar că acest lucru constituie o rezoluție finală a cazului.” La 12 aprilie 2006, Curtea a primit următoarea declarație semnată de guvernul contestat: „Declar că Guvernul Poloniei propune să plătească PLN 18.000 (opt mii de zloți polonezi) către dna Marianna Cieślak, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, în așteptarea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” Curtea ia act de acordul atins între părți și consideră că această chestiune a fost rezolvată (art. 37 alineatul (1) litera (b) din Convenție). În plus, în conformitate cu art. 37 alineatul (1) în amendă Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită continuarea examinării cererii.

În consecință, cererea la cazul de la art. 29 § 3 din Convenția ar trebui întreruptă și cazul scos din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate de a întrerupe aplicarea articolului 29 § 3 din Convenție și de a elimina aplicarea din lista sa de cazuri. T.L. Early Nicolas Bratza Președintele grefierului

FOURTH SECTION

DECISION

AS TO THE ADMISSIBILITY OF

Application no. 12386/03 by Marianna CIEŚLAK against Poland The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 30 May 2006 as a Chamber composed of: Sir Nicolas Bratza, President, Mr J. Casadevall, Mr M. Pellonpää, Mr K. Traja, Mr S. Pavlovschi, Mr L. Garlicki, Ms L. Mijović, judges, and Mr T.L. Early , Section Registrar , Having regard to the above application lodged on 28 March 2003, Having regard to the decision to apply Article 29 § 3 of the Convention and examine the admissibility and merits of the case together. Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case. Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicant, Ms Marianna Cieślak, is a Polish national who was born in 1923 and lives in Bobolice, Poland.

She is represented before the Court by her son, Mr T. Cieślak. The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows. On 18 May 1995 the applicant instituted non-contentious proceedings before the Warsaw District Court ( Sąd Rejonowy ) requesting that the co-ownership of her late husband’s and his mother’s property be dissolved ( dział spadku ). On 30 June 1995 the applicant was exempted from the payment of court fees. Over the next two years the court tried to obtain the case-file concerning another set of proceedings pending before the Warsaw Regional Court. On 8 December 1997 the District Court stayed the proceedings on the ground that another set of proceedings, the outcome of which could be decisive for the case, was pending before the Warsaw Regional Court.

In May 1998 a legal aid lawyer was appointed for the applicant. In June 1998 the applicant, represented by the lawyer, requested that the proceedings be resumed. Subsequently and again unsuccessfully, the District Court tried to obtain the case-file concerning the second set of proceedings from the Warsaw Regional Court. The District Court scheduled the first hearing for 11 April 2000. However, it was cancelled and a new date was set for 10 October 2000. On the latter date the court held the first hearing at which it decided that an expert opinion should be obtained. The expert submitted his opinion to the court in February 2002. Subsequently, the court held hearings on 5 November 2002, 27 March and 13 May 2003. On the last date the court ordered that a new expert opinion be prepared.

In April 2004 the expert submitted his opinion to the court. At the subsequent hearing on 8 July 2004 the court heard the parties. On 15 July 2004 the Warsaw District Court gave a decision in which it dissolved the co-ownership. The other party to the proceedings lodged an appeal and it appears that the proceedings are pending before the appellate court. On 21 January 2005 the applicant lodged with the Warsaw Regional Court ( Sąd Okręgowy ) a complaint about a breach of the right to have her case heard within a reasonable time. She relied on the Law of 17 June 2004 on complaints about a breach of the right to a trial within a reasonable time (for details see Charzyński v. Poland (dec.), no. 15212/03, ECHR 2005 ‑ ...).

On 17 March 2005 the Regional Court dismissed her complaint. The court held that some delays in the proceedings could not be attributed to the District Court. The decision was notified to the applicant on 18 April 2005. The applicant was also informed that the domestic law did not provide any appeal against it. COMPLAINT The applicant complains under Article 6 § 1 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1 about the unreasonable length of the proceedings. THE LAW On 4 January 2006 the Court received the following declaration signed by the applicant: “I, Marianna Cieślak, note that the Government of Poland are prepared to pay me the sum of PLN 18,000 (eighteen thousand Polish zlotys) with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights.

This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. From the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. I accept the proposal and waive any further claims against Poland in respect of the facts giving rise to this application.

I declare that this constitutes a final resolution of the case.” On 12 April 2006 the Court received the following declaration signed by the respondent Government: “I declare that the Government of Poland offer to pay PLN 18,000 (eighteen thousand Polish zlotys) to Mrs Marianna Cieślak with a view to securing a friendly settlement of the above ‑ mentioned case pending before the European Court of Human Rights. This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights.

In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case.” The Court takes note of the agreement reached between the parties and considers that the matter has been resolved (Article 37 § 1 (b) of the Convention). Furthermore, in accordance with Article 37 § 1 in fine , the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the examination of the application to be continued.

Accordingly, the application to the case of Article 29 § 3 of the Convention should be discontinued and the case struck out of the list. For these reasons, the Court unanimously Decides to discontinue the application of Article 29 § 3 of the Convention and to strike the application out of its list of cases. T.L. Early Nicolas Bratza Registrar President