ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1154/2011
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1154/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra cererii de revizuire de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin decizia nr. 2379, pronunțată la data de 22
iunie 2010, în dosarul nr. 1642/2/2009, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția
comercială, în majoritate: a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de
recurenta A.P.C.M.E. București împotriva deciziei nr. 15 din 6 ianuarie 2010 a
Curții de Apel București, secția a V-a comercială; cu opinia separată a doamnei
judecător: a constatat nulitatea cererii de recurs formulată de recurenta A.P.C.M.E.
București împotriva deciziei nr. 15 din 6 ianuarie 2010 a Curții de Apel
București, secția a V-a comercială, conform art. 302
1
alin. (1) lit.
c) C. proc. civ.
Cu
privire la decizia nr. 2379 din 22 iunie 2010, pronunțată de Înalta Curte de
Casație și Justiție, secția comercială, a formulat cerere de revizuire, în
termen, revizuenta A.P.C.M.E. București.
Cum revizuenta nu a timbrat
anticipat cererea de revizuire, aceasta a fost legal citată pentru termenul din
16 martie 2011 (filele 11 și 13 dosar) cu mențiunea de a timbra cererea cu 10
lei taxă judiciară de timbru și 0,3 lei timbru judiciar, obligație căreia nu
s-a conformat.
Or, prin art. 1 din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, a fost statuat principiul potrivit căruia
acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor
judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de
persoanele fizice, cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat
sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă
primul termen de judecată.
Potrivit prevederilor art. 9 din Ordonanța nr. 32/1995
a Guvernului României, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și normelor de
aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa
judiciară de timbru și/sau timbrul judiciar, cererea părții se anulează, după
caz, ca netimbrată sau insuficient timbrată.
Constatând că cererea de revizuire nu a fost
timbrată anticipat, că revizuenta nu s-a conformat obligației de timbrare
potrivit mențiunii din citațiile pentru termenul de judecată din 16 martie
2011, când procedura de citare a fost legal îndeplinită, că în cauză nu
operează scutirea legală – personală sau ca obiect – de obligația timbrării,
Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 pct. 1 și 3 din
Legea nr. 146/1997, respectiv ale art. 35 alin. (1) și (5) din Normele
metodologice de aplicare a legii și să dispună anularea, ca netimbrată, a
cererii de revizuire.
Așa fiind,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează
cererea de revizuire formulată de revizuenta A.P.C.M.E. București cu privire la
decizia nr. 2379 din 22 iunie 2010, pronunțată de Înalta Curte de Casație și
Justiție, secția comercială, în dosarul nr. 1642/2/2009, ca netimbrată.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică,
astăzi, 16 martie 2011.