ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 15.09.2011

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3098/2011

HOTĂRÂRE
15.09.2011
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3098/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra

recursului de față;

În

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința

penală nr. 4/C din 18 aprilie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Tg.Mureș, secția

penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-a admis în parte sesizarea

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Tg. Mureș și în consecință s-a

recunoscut minuta nr. 492 din 18 octombrie 2010 pronunțată de Tribunalul

Raional Ruse, secția penală II, în dosarul nr. 2453/2010, rămasă definitivă la

18 octombrie 2010, privind pe cetățeanul român Feri Nicolae, pentru pedeapsa

„interzicerea dreptului de a desfășura activități legate de comercializarea

produselor accizabile” pe o perioadă de 3 ani.

Pentru a hotărî

astfel, s-a reținut că prin sesizarea Parchetului de pe lângă Curta de Apel

Tg.Mureș nr. 624/II/5/2011 din 17 martie 2011, s-a solicitat, în conformitate

cu disp. art. 117 din Legea nr. 302/2004, recunoașterea hotărârii penale

pronunțată de autoritățile judiciare ale statului bulgar, respectiv minuta

sus-arătată, că prin adresa nr. 21/SM/2011 emisă de Ministerul Justiției s-a

transmis cererea Ministerului Justiției din Bulgaria în vederea recunoașterii

pedepsei „interzicerea dreptului de a desfășura activități legate de

comercializarea produselor accizabile” pe perioada de 3

ani, care nu poate fi executată în țară cu privire la cetățeanul român N.F.

S-a mai reținut că prin respectiva minuta s-a aprobat înțelegerea încheiată

între Procuratura Raională Ruse, învinuitul N.F. și apărătorul acestuia, pentru

comiterea infracțiunii prev. de art. 234 alin. (2) pct. 3 rap. la alin.

(1) C. pen.

(n.n. - bulgar).

Prin această înțelegere, învinuitul a fost condamnat la

pedeapsa de 3 ani cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei și pedeapsa interzicerii dreptului de a desfășura

activitate legată de comercializarea sau deținerea produselor accizabile pe o

perioadă de 3 ani.

Instanța a mai reținut că prin cererea formulată de către

Ministerul

Justiției din Bulgaria,

tradusă în limba română (f.5, dosar fond) rezultă că acesta a solicitat

recunoașterea în România a hotărârii sus menționate prin care s-a dispus interzicerea

dreptului de a desfășura activități legate de comercializarea produselor

accizabile pe o perioadă de 3 ani care nu poate fi executată în țară.

Constatând

că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 116 din

Legea nr. 302/2004, instanța a admis în parte sesizarea parchetului și în baza

art.117 din aceeași lege a recunoscut minuta emisă de autoritățile judiciare

bulgare pentru pedeapsa interzicerii dreptului menționat întrucât inculpatul,

părăsind teritoriul Bulgariei, respectiva pedeapsă nu putea fi executată în

țară (n.n. - Bulgaria) ci doar în România.

Împotriva

acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Tg.Mureș criticând-o ca fiind nelegală întrucât s-a făcut o

greșită aplicare a legii, respectiv a prevederilor art. 117 alin. (4) coroborat

cu art. 7 din Legea nr. 302/2004 precum și a prevederilor art.7 din aceeași

lege, fiind incident astfel cazul de casare prev. de art. 385

9

alin.

(1) pct. 17

1

În

acest sens, s-a învederat că, soluționarea cererii de recunoaștere a hotărârii

judecătorești penale străine menționate, s-a făcut cu încălcarea disp. art. 117

din Legea nr. 302/2004, că nu a fost ascultat condamnatul, deși a fost prezent

la judecată și că nu au fost lămurite limitele sesizării vizând recunoașterea

acestei hotărâri în raport de solicitarea Ministerul Justiției din Bulgaria.

Conform

art. 385

15

pct. 2 lit. c) alin. (4) C. proc. pen. s-a solicitat

admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre

rejudecare la prima instanță, Curtea de Apel Tg.Mureș.

Recursul

este fondat

.

Examinând

actele și lucrările dosarului, hotărârea recurată prin prisma criticilor

formulate de Parchet dar și a disp. art. 385

6

alin. (3) C. proc.

pen., constată că în cauză este incident cazul de casare prev. de art. 385

9

alin. (1) pct. 17

1

Prin

sesizarea nr. 624/II/5/2011 din 17 martie 2011, Parchetul de pe lângă Curtea de

Apel Tg. Mureș, a solicitat în conformitate cu disp. art. 117 din Legea nr. 302/2004,

recunoașterea hotărârii penale pronunțate de autoritățile judiciare ale

Statului Bulgar, respectiv a minutei nr. 492 din 18 octombrie 2010 dată în

dosarul nr. 2453/2010 de Tribunalul Ruse.

Prin

minuta nr. 492 din 18 octombrie 2010, Tribunalul Raional Ruse, secția penală II,

a aprobat înțelegerea încheiată între Procuratura Raională Ruse, învinuitul N.F.

și apărătorul acestuia, avocat M.K. de la Baroul Ruse pentru infracțiunea prev.

de art. 234 alin. (2) pct. 3 rap. la alin. (1) C. pen.

Prin

înțelegerea aprobată de Tribunalul Ruse s-a dispus față de N.F. pedeapsa

privării de libertate pe o perioadă de 3 ani, în modalitatea suspendării

condiționate a executării pedepsei pe o perioadă de 5 ani, cu deducerea

perioadei de reținere din 15 octombrie 2010 și interzicerea dreptului de a

desfășura activități comerciale cu produse accizabile pe o perioadă de 3 ani.

Astfel,

prin această înțelege învinuitul N.F. a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani cu

suspendare condiționată a executării pedepsei și pedeapsa interzicerii

dreptului de a desfășura activitate legală de comercializarea sau deținerea

produselor accizabile pe o perioadă de 3 ani, reținându-se că la data de 14

octombrie 2010 pe raza PCTF Ruse, în jurul orelor 19.30, lucrători ai Vămii

Ruse au oprit pentru control la ieșire un autocamion (TIR) cu numere de

înmatriculare românești condus de N.F. și că în timpul verificării

autovehicului s-au descoperit țigări fără banderolă și anume: 600 cartușe de

țigări marca Atlanta roșu, 3591 cartușe țigări marca Atlanta albastru, 5

cartușe țigări marca Marlboro roșu.

Instanța

de fond a reținut că prin cererea formulată de către Ministerul Justiției din

Bulgaria, tradusă în limba română (f.5 dosar fond) s-a solicitat recunoașterea

în România a hotărârii sus arătate, în partea prin care s-a dispus pedeapsa

închisorii și interzicerea dreptului de a desfășura activități legate de

comercializarea produselor accizabile pe o perioadă de 3 ani, care nu poate fi

executată în țară.

În

acest sens apreciind că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 116 din

Legea nr. 302/2004 instanța de fond a admis în parte sesizarea Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel Tg.Mureș și în baza art. 117 din Legea nr. 302/2004 a

recunoscut minuta nr. 492 din 18 octombrie 2010 pronunțată de Tribunalul

Raional Ruse, secția penală II, în dosarul nr. 2453/2010, rămasă definitivă la

18 octombrie 2010, privind pe cetățeanul român F.N. pentru pedeapsa

„interzicerea dreptului de a desfășura activități legate de comercializarea

produselor accizabile" pe o perioadă de 3 ani.

În

aceste condiții,

recunoscând hotărârea

penală străină doar în

partea privind pedeapsa interzicerii dreptului de

a desfășura activități comerciale, chiar dacă doar aceasta pare să fi format

obiectul cererii autorității judiciare străine, instanța nu a soluționat

integral fondul cauzei, potrivit

cerințelor

legii penale române, astfel cum dispun prev. art. 7 din lege.

Prin analogie cu procedura reglementată în cazul

recunoașterii unei hotărâri penale străine de

condamnare și al transferării persoanei condamnate pentru continuarea

executării pedepsei în România, considerăm că și în prezenta procedură se

impune ca hotărârea penală străină de condamnare să fie recunoscută atât cu

privire la pedeapsa principală cât și cu privire la pedeapsa accesorie.

Sub

un alt aspect procedând la soluționarea cererii de recunoaștere a unei hotărâri

penale străine, în procedura reglementată de art. 117 din lege, fără a proceda

la ascultarea condamnatului - în sensul luării unei declarații acestuia, în

măsura în care nu se prevalează de prev. art. 70 alin.

(2) C. proc. pen. - instanța a pronunțat o hotărâre care nu respectă dreptul la

un proces echitabil, consacrat de art. 6 alin. (3) CEDO.

Împrejurarea

că acesta a fost prezent în instanță, la un termen anterior dezbaterii pe fond

și a arătat instanței că are cunoștință de obiectul prezentei cererii,

respectiv de faptul că autoritățile bulgare au pronunțat împotriva sa o

sentință penală prin care a fost condamnat la pedeapsa de 3

ani închisoare cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei, precum și

faptul că a fost audiat de către procuror

asupra acestui aspect, nu exonerează

instanța de obligația imperativ stabilită de disp. art. 117

alin. (4)

din lege, aceea de a proceda la audierea persoanei condamnate, în prezența

apărătorului ales sau din oficiu.

În

fine,

indiferent de modalitatea de

executare a

acesteia, se impunea ca, în baza art. 88 C.pen., din

pedeapsa principală să se deducă perioada arestului preventiv, de la 15

octombrie 2010, ora 16,45, până la data și ora încheierii minutei recunoscute,

respectiv 18 octombrie 2010, ora 16,45.

Pentru

considerentele arătate, văzând disp. art. 385

15

pct. 2 lit. c) alin.

(4) C. proc. pen. urmează a admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Tg.Mureș, a casa sentința atacată și a trimite cauza spre

rejudecare aceleiași instanțe - Curtea de Apel Tg.Mureș.

În

rejudecare instanța de fond va clarifica limitele sesizării prin solicitarea de

relații suplimentare de la statul solicitant în sensul celor arătate în

considerentele prezentei decizii.

Totodată,

va proceda la audierea persoanei condamnate conform disp. art. 117 din Legea

nr. 302/2004 și va face aplicarea, după caz, a disp. art. 88 C. pen.

Admite

recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Tg.Mureș împotriva

sentinței penale nr. 4/C din 18 aprilie 2011 a Curții de Apel Tg.Mureș, secția penală

și pentru cauze cu minori și de familie, privind persoana condamnată F.N.

Casează

sentința penală atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță,

respectiv Curtea de Apel Tg.Mureș.

Onorariul

apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 lei se va plăti din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 15 septembrie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-11-10
0,91
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4001/2010
faptul că inculpatul a mai fost condamnat anterior, în perioada minorității, în două rânduri, pentru infracțiuni de furt iar pe perioada termenului de încercare acesta nu a respectat condițiile impuse de instanța de judecată ajungându-se la
ÎCCJ 2017-06-28
0,91
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 673/2017
pen. român și a fost dedusă perioada reținerii și arestării persoanei solicitate F., de la 31 martie 2011 la zi. Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia penală nr. 2709 din 13 iulie 2011 pronunțată în Dosarul nr. x/1/2011, a admis
ÎCCJ 2012-06-22
0,91
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2208/2012
atac se împlinea la 07 noiembrie 2011, însă apelul a fost înaintat la 08 noiembrie 2011. Pe cale de consecință, hotărârea primei instanțe a rămas definitivă la 08 noiembrie 2011, atât pe latură penală, cât și pe latură civilă. În motivarea
ÎCCJ 2010-12-03
0,91
ÎCCJ, Secția penală
Asupra cauzei penale de față; În baza actelor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1338 din 3 decembrie 2010 pronunțată de Judecătoria Târgu Mureș a fost condamnat, printre alții, inculpatul B.I. la pedeapsa de 6 luni î
ÎCCJ
0,91
ÎCCJ, decizie (scj.ro #213644)
Judecătoria Tg Mureș, în dosarul nr. x/320/2019 rămasă definitivă prin respingerea apelului prin decizia penală nr. 595/A din 20.12.2019 s - a admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat la data de 27.05.2019 de Parchetul de pe lâng
Sursă