ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 26.10.2010

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4651/2010

HOTĂRÂRE
26.10.2010
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4651/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 9 martie

2009, reclamanta SC E. SRL Balș a chemat în judecată A.P.D.R.P., solicitând

anularea procesului-verbal de constatare nr. 17336 din 12 septembrie 2008 prin

care s-a stabilit în sarcina societății un debit de 946.006 lei.

În motivarea cererii, reclamanta a

învederat, în esență, că prevederile contractului de finanțare încheiat la 4

august 2006 au fost respectate, nu s-au constatat diferențe valorice între

lucrările solicitate la plată în noiembrie 2006 și cele executate efectiv,

consemnate în expertiza tehnică efectuată în anul 2007 și nu s-a făcut dovada

existenței unui conflict de interese între firmele participante la licitație,

imputabil societății reclamante.

La data de 28 septembrie 2009, A.C.M.O.T.

SRL Buftea a formulat cerere de intervenție accesorie, în interesul pârâtei,

prin care a solicitat respingerea acțiunii, cerere admisă în principiu prin

încheierea din 1 octombrie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios

administrativ și fiscal.

Prin sentința nr. 350 din 8

octombrie 2010 a aceleiași instanțe a fost admisă acțiunea, dispunându-se

anularea procesului-verbal de constatare atacat și totodată, a fost respinsă

cererea de intervenție accesorie.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța a reținut că între părți a intervenit la 4 august 2006 un contract

având ca obiect un ajutor financiar nerambursabil de 3.015.714 lei pentru

realizarea unui abator în Balș, prin procesul-verbal de constatare din 12

septembrie 2008 reținându-se ca fiind neeligibile cheltuielile pentru lucrări,

servicii de dirigenție de șantier și cota ISC.

Instanța a constatat, referitor la

primul punct al actului contestat, privind încheierea contractului de execuție

lucrări anterior întocmirii contractului de finanțare că acest aspect nu poate

conduce la recuperarea ajutorului financiar, față de clauza referitoare la

intrarea în vigoare a contractului de executare lucrări după constituirea

garanției bancare de bună execuție, deci ulterior acordării finanțării.

Instanța a mai reținut că, potrivit

expertizei tehnice întocmite după finalizarea lucrărilor nu există diferențe

între situațiile de plată și lucrările executate fiind justificate sumele încasate

pentru efectuarea unor lucrări suplimentare pentru consolidarea infrastructurii

existente, necorespunzătoare.

Referitor la existența mai multor

variante ale autorizației de construire, s-a constatat că neconcordanțele nu

pot fi imputate reclamantei, ci emitentului actului, neputând constitui temei

pentru declararea cheltuielilor neeligibile, în absența unor încălcări

culpabile a normelor legale ori a prevederilor contractului de finanțare.

S-a mai reținut lipsa culpei

societății în ceea ce privește existența unor legături între firmele

participante la cea de-a doua licitație de lucrări, de natură să împiedice

libera concurență, acest aspect nereprezentând o încălcare a obligațiilor

contractuale ori o nerespectare a procedurilor de licitație imputabile

reclamantei.

Împotriva sentinței a declarat

recurs A.P.D.R.P., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Astfel, pârâta a învederat că

instanța de fond a reținut, în mod eronat, că reclamanta nu a încălcat

prevederile contractului de finanțare, prin încheierea contractului de

achiziție lucrări cu SC C.P. SRL.

Or, acest act a fost întocmit la 28

iunie 2006, înaintea contractului de finanțare încheiat la 4 august 2006, deși

potrivit condiției impuse de pârâtă prin instrucțiunile anexă la contract, atât

încheierea, cât și derularea efectivă a contractelor de achiziție nu se puteau

desfășura decât după data de 4 august 2006, cu excepția contractelor de

consultanță și proiectare.

De asemenea, a arătat pârâta, este

eronată concluzia instanței că toate lucrările de la Corpul A abator au fost executate după momentul depunerii cererii de finanțare, determinate

de necesitatea consolidării structurii existenței.

Astfel, potrivit chiar expertizei

tehnice invocate de instanță, realizată în luna aprilie 2006, lucrările la

corpul A erau demarate, construcția fiind bine conformată și dimensionată,

neexistând deficiențe de execuție și nefiind necesare intervenții suplimentare

la elementele de structură executate.

Pârâta a precizat că există

diferențe între sumele decontate către constructori față de valoarea lucrărilor

real executate, în sensul în care prin expertizele tehnice cantitățile de

lucrări puse în operă au fost mici.

Un alt motiv de recurs invocat de

pârâtă privește susținerea instanței în sensul că nu pot fi imputate societății

neregulile existente la cea de-a doua procedură de achiziție, referitoare la

conflictul de interese între firmele ofertante, întrucât prin semnarea

contractului de finanțare, reclamanta a consimțit la faptul că va fi singurul

răspunzător pentru derularea proiectului.

Pârâta a mai învederat și neregulile

referitoare la autorizația de construire, atașată la cererea de finanțare și la

dosarele pentru cele trei tranșe de plată în patru exemplare diferite. Sub

acest aspect, Primăria Balș a comunicat faptul că nu a emis decât un singur

exemplar al autorizației, a cărei valabilitate a fost prelungită o singură

dată, pârâta susținând că modificările existente pe celelalte exemplare care

poartă ștampila și semnătura beneficiarului au fost făcute cu știința acestuia.

La data de 23 iunie 2010 asociatul

unic al reclamantei, B.E., a formulat cerere de intervenție în interesul

societății, solicitând respingerea recursului. Solicitarea a fost admisă în

principiu prin încheierea din 20 octombrie 2010 a Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

Analizând actele și lucrările

dosarului în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304 și art. 304

1

a se dispune modificarea sentinței și respingerea acțiunii.

Astfel, din probele administrate

rezultă că, pe parcursul implementării și derulării proiectului, inclusiv în

timpul procedurilor de achiziții, au existat nereguli imputabile reclamantei,

evidențiate în procesul-verbal de constatare.

Societatea a depus la data de 31

martie 2006 cererea de finanțare, din Studiul de fezabilitate inclus reieșind

că lucrările la Corpul A al clădirii abatorului au fost începute în anul 2005,

fiind deja executate lucrările de betoane în fundații, iar la suprastructură stâlpii

din beton armat.

Starea tehnică a acestor lucrări

deja executate a fost evaluată de expertul tehnic B. în luna aprilie 2005,

care, în expertiza efectuată la solicitarea pârâtei, a concluzionat că nu

există deficiențe de execuție, construcția fiind bine conformată și

dimensionată și nefiind necesare intervenții la elementele de structură

executate.

De menționat că până la data

contestării procesului-verbal de constatare atacat în prezenta cauză,

reclamanta nu a comunicat existența unei completări la acea expertiză, ce nu a

fost avută în vedere la data încheierii contractului de finanțare. Acea

completare conține date contradictorii în raport de lucrarea inițială, expertul

reținând că dimensiunea fundațiilor existente nu corespunde și necesită mărirea

lor.

În aceste împrejurări, în prima tranșă

de plată a lucrărilor executate potrivit contractului de execuție derulat cu SC

C.P. SRL în perioada 28 iunie 2006 – 13 aprilie 2007, apare un proces-verbal pentru

verificarea lucrărilor premergătoare turnării betonului în fundații, în

condițiile în care acestea erau deja finalizate, potrivit studiului de

fezabilitate și a raportului de expertiză întocmit la solicitarea pârâtei.

Așadar, procesul-verbal de

constatare din 11 septembrie 2008 a reținut în mod întemeiat că în contractul

de execuție nu au fost scăzute cantitățile de lucrări executate, specificate în

expertiza tehnică, societatea nerespectând prevederile acestui contract – art.

5.1. – potrivit cărora actul intră în vigoare după constituirea garanției

bancare de bună execuție și după semnarea contractului de finanțare.

Or, contractul de execuție lucrări a

intrat în vigoare la 8 decembrie 2006, când a fost emis ordinul de plată pentru

constituirea garanției bancare, fiind anterioare atât ordinul de începere a

lucrărilor, datat 7 august 2006, cât și realizarea primelor lucrări, facturarea

și achitarea acestora.

O altă neregulă imputabilă

reclamantei o constituie nerespectarea prevederilor privind organizarea

procedurii de achiziție pentru lucrările rămase neexecutare ca urmare a rezilierii

contractului încheiat cu SC. C.P. SRL.

Astfel, la 15 aprilie 2007,

reclamanta a transmis invitații de participare la 3 societăți comerciale, două

dintre ele având același sediu și același administrator, a treia având sediul

pe aceeași stradă și număr, diferind doar apartamentul.

Pârâta a reținut în mod întemeiat că

între cele trei societăți participante la licitație au existat conflicte de

interese, în condițiile în care administratorii celor două firme necâștigătoare

au participat la derularea contractului încheiat cu societatea câștigătoare,

fie ca reprezentant al acesteia în corespondență cu A.P.D.R.P., fie ca șef de

șantier.

Caracterul formal al licitației

rezultă astfel cu evidență, reclamanta neputând susține că nu a cunoscut

conflictul de interese, din moment ce, potrivit contractului cadru de

finanțare, parte din contractul încheiat la 4 august 2006, beneficiarul este

singurul răspunzător, în fața autorității contractante pentru implementarea

proiectului, fiind o obligat să adopte o asemenea conduită care să evite

conflictul de interese și să informeze agenția despre orice situație care ar

putea da naștere unui asemenea conflict.

Curtea reține că este eronată și concluzia

instanței de fond că nu au existat diferențe între lucrările executate și

situațiile de plată, fiind astfel justificate sumele încasate suplimentar.

Sub acest aspect a rezultat astfel

cum s-a arătat că listele de cantități de lucrări scoase la licitație în 2006

sunt identice cu cele consemnate în proiectul tehnic întocmit în anul 2005,

fără a fi scăzute lucrările executate, specificate în expertiza efectuată în

luna aprilie 2006. De asemenea, referitor la contractul de execuție lucrări

încheiat în 2007 cu A.C.M.O.T. SRL Buftea, în sumă de 1.875.194 lei, listele de

cantități în baza cărora a fost stabilită această valoare nu sunt în

conformitate cu raportul de expertiză efectuat în aprilie 2007, având ca obiect

verificarea stadiului lucrărilor după rezilierea primului contract.

Astfel, cum s-a reținut prin procesul-verbal

de constatare, lucrările executate, evidențiate în acel raport din aprilie

2007, sunt diferite de ceea ce reclamanta a solicitat la prima tranșă de plată

din noiembrie 2006, parte din diferențe fiind în sensul că nu apar ca executate

lucrări deja decontate.

Referitor la autorizația de

construire, ce a fost depusă în documentele proiectului în 4 exemplare

diferite, instanța de fond a reținut în mod greșit că Primăria Balș este în

culpă pentru emiterea acestui înscris, cu mențiuni diferite, referitoare la

valoarea investiției și prelungirea valabilității actului.

Astfel, cum rezultă din actele

dosarului, originalul autorizației de construire concordă cu exemplarul depus

de reclamantă în faza instrumentării cererii de finanțare – AC nr. 8826 din 25

august 2005, valabilă 12 luni, fără a fi menționată valoarea investiției,

prelungirea valabilității actului, fiind dispusă o singură dată, de la 7 august

2006 la 7 august 2007.

Așadar, modificările ce apar în

celelalte exemplare ale autorizației de construire sunt imputabile societății

reclamante care a certificat conformitatea copiilor cu originalul autorizației.

În raport de cele expuse mai sus,

Curtea reține că, datorită neregularităților înregistrate pe parcursul

implementării și derulării contractului de finanțare, imputabile societății,

aceasta a fost în mod justificat obligată să restituie integral valoarea

finanțării primite.

În consecință, măsura constituirii

debitului a fost dispusă de pârâtă cu respectarea prevederilor legale aplicabile,

fiind justificată declararea ca fiind neeligibile a cheltuielilor în valoare de

946.006,57 lei.

Astfel fiind, Curtea va admite

recursul declarat și va modifica sentința atacată, în sensul că va respinge

acțiunea ca neîntemeiată, admițând și cererea de intervenție accesorie în

interesul pârâtei formulată de A.C.M.O.T. SRL Buftea.

De asemenea, respingând acțiunea,

Curtea va respinge și cererea de intervenție accesorie formulată de B.E., în

interesul reclamantei.

Admite recursul declarat de A.P.D.R.P.

împotriva sentinței nr. 350 din 8 octombrie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată iar pe

fond respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de SC E. SRL Balș.

Respinge cererea de intervenție în

interesul reclamantei formulată de B.E.

Admite cererea de intervenție în

interesul pârâtei formulată de A.C.M.O.T. SRL.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 26 octombrie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 823/2017
16 noiembrie 2004, dar a și întreprins acte și/sau fapte juridice, care în mod corect au fost interpretate de reclamante ca o manifestare de voință în sensul continuării raporturilor contractuale. Aceleași concluzii au fost reținute și prin
ÎCCJ 2007-04-19
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2094/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 200 din 21 decembrie 2006 Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea reclamantul
ÎCCJ 2013-03-21
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3552/2013
Asupra contestației in anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată la data de 16 noiembrie 2010 pe rolul Curții de Apel Timișoara, reclamanta SC F.M. SRL – G. (
ÎCCJ 2023-10-03
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1883/2023
lucrărilor și suma de 5.552,20 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, anulându-se ca netimbrate restul pretențiilor. 3. Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta. Prin decizia nr. 46 din 10 mai 2010, pronunțată de Curtea de Apel Br
ÎCCJ 2007-10-09
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3788/2007
mpotriva acestei sentințe în termen legal a declarat recurs pârâta A.P.D.R.P., invocând în drept motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ. Prin motivele de recurs dezvoltate, astfel cum au fost ulterior și preciz
Sursă