ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1546/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1546/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 14 din 4 martie 2010

Tribunalul Călărași a dispus, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen.

raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. achitarea inculpatului S.N., pentru

infracțiunea prevăzută de art. 174 – 176 lit. d) C. pen.

În baza art. 11 pct.

2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a fost

achitat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 211 alin. (1),

alin. (2) lit. b) și alin. (2

1

) lit. c) C. pen., respectiv art. 192

alin. (2) C. pen.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul

nr. 180/P/2007 din 2 februarie 2009, Parchetului de pe lângă Tribunalul

Călărași a fost trimis în judecată inculpatul S.N. pentru săvârșirea

infracțiunilor:

-

art.

174 – 176 lit. d) C. pen.;

-

art.

211 alin. (1), alin. (2) lit. b) și alin. (2

1

) lit. c) C. pen.;

-

art.

192 alin. (2) C. pen.

S-a reținut prin

actul de acuzare că în după-amiaza zilei de 16 noiembrie 2007, organele de

poliție ale Inspectoratului de Poliție al județului Călărași au fost sesizate

în legătură cu aspectul că într-o clădire situată la periferia localității Ș.,

jud. Călărași a fost găsită decedată o persoană de sex feminin, cetățenie

coreeană, ce prezenta multiple leziuni de violență pe corp.

În urma deplasării

echipei operative (procuror, medic legist, polițiști) la locul respectiv s-a

constatat că într-o magazie din lemn situată într-o curte împrejmuită în care

se construia un imobil se află cadavrul numitei K.G.N., de 87 ani, de cetățenie

coreeană.

Totodată,

că din investigațiile efectuate a reieșit că victima K.G.N. se afla în România

din anul 1993 în vederea efectuării de activități de misionarism creștin și

umanitar, fiind urmată la scurt timp de fiul său K.C.G. și alte rude.

S-a reținut, de

asemenea, că din anul 2003, cetățenii coreeni s-au ocupat de evanghelizarea

rromilor din localitatea Ș., jud. Călărași, existând contacte săptămânale cu

aceștia, în cursul cărora aveau loc predici și li se împărțeau rromilor diverse

bunuri și medicamente de către coreeni.

Din luna august 2007,

pe un teren închiriat la periferia sudică a comunei Ș., zonă locuită în

majoritate de rromi, cetățenii au început să construiască un imobil ce urma a

fi destinat activităților de evanghelizare și ajutorare a rromilor din

zonă. S-a arătat în

rechizitoriu că după efectuarea cercetării locului faptei și după ce au fost

ridicate diverse obiecte din încăperea ce ar fi putut să poarte urme materiale

și biologice ale persoanelor ce au răvășit bunurile în scop de sustragere,

cadavrul victimei a fost ridicat în vederea efectuării necropsiei și s-a

stabilit că victima prezenta multiple leziuni de violență pe tot corpul, fiind

găsită pe un pat, iar în încăperea ce era folosită și ca loc de depozitare a

materialelor de construcție era dezordine, toate lucrurile și bunurile

prezentând urme de răvășire și căutare (printre altele, fiind depistat pe podea

și un lacăt spart ce asigura închiderea unei uși a unei lăzi metalice).

Din concluziile

raportului de necropsie al cadavrului victimei,

s-a constatat existența de leziuni de

violență la nivelul întregului corp: echimozare cvasitotală a feței cu

tumefacția țesuturilor subiacente; submandibular și latero-cervical bilateral

și cervical anterior - 3 placarde echimotice violacee, cu dimensiuni cuprinse

între 6/3 cm și 4/2 cm; orbitar inferior stâng, temporo-zigomatic bilateral și

la nivelul unghiului mandibular stâng - 7 plăgi superficiale acoperite de

depozite hematice, de forme și dimensiuni diferite, cuprinse între 3/3 cm și

1/1 cm; pe pavilionul auricular drept - echimoză violacee de 1/1 cm; pe ambele

brațe, pe ambele coate, pe ambele antebrațe, pe dorsul ambelor mâini, pe fața

ventrală a coapsei stângi, pe ambele gambe - multiple echimoze violacee, de

forme și dimensiuni diferite, cuprinse între 5/3 cm și 1/1 cm; pe dorsul

antebrațului stâng (1/3 medie) și pe dorsul ambelor mâini - 7 plăgi

superficiale, acoperite de depozite hematice, de forme și dimensiuni diferite,

cuprinse între 2,5/0,5 cm și 0,3/0,1 cm; pe fața palmară a mâinii drepte - 4

plăgi rectilinii, dispuse aproximativ paralel, acoperite de depozite hematice,

cu dimensiuni cuprinse între 5/0,2 cm și 3/0,2 cm; pe fața ventrală a gambei

drepte (1/3 distală) - plagă superficială dispusă cranio-caudal, rectilinie, de

5/0,1 cm, concluzionându-se că moartea victimei K.G.N. a fost violentă,

datorându-se asfixiei mecanice prin sugrumare și hemoragiei meningo-cerebrale

consecutivă unui politraumatism cranio-cerebro-toraco-brahio-pelvin cu fractură

de craniu și de perete toracic.

S-a mai reținut că

semnele de violență de la nivelul regiunii cervicale s-au produs prin

comprimare între două corpuri dure (sugrumare), cele de la nivelul craniului

prin lovire cu corp dur, iar cele de la nivelul toracelui și membrelor prin

lovire cu corp dur și comprimare între două planuri dure, constatându-se că

între leziuni și deces a existat legătură de cauzalitate directă.

De asemenea, prin

același raport nu s-a putut stabili o succesiune a leziunilor constatate la

necropsie, ele fiind produse în același context, numita K.G.N. prezentând

afecțiuni organice cronice, specifice grupei de vârstă, care nu au avut

legătură de cauzalitate cu decesul și că

moartea a putut data din 15/16 noiembrie

2007.

S-a mai reținut că

sângele recoltat de la cadavrul K.G.N. nu a conținut alcool și a aparținut gr. sanguine

A II (Buletin de analiză nr. 316 din 19 noiembrie 2007 - Serviciul de Medicină

Legală Călărași).

Totodată, s-a

constatat că pe lângă multiplele leziuni de violență existente pe tot corpul

s-a

observat că victima

prezenta și urme de sugrumare, astfel încât au fost ridicate și probe

biologice de pe

ambele părți ale gâtului cadavrului spre a fi analizate genetic.

S-a mai reținut în

actul de acuzare, conform susținerilor numitului K.C.G., că imediat după

începerea construcției, în mod frecvent, li s-au sustras diverse bunuri și

materiale de construcții, telefoane mobile, însă din motive subiective de ordin

religios, nu au sesizat organele de poliție despre furturi.

De asemenea, s-a

reținut din declarația fiului victimei că, în data de 15 noiembrie 2007, în

jurul orelor 18

00

a plecat cu doi muncitori din Ș. lăsând-o singură

pe mama sa în magazia de materiale, unde dormea de obicei când venea din

București la Ș. și că

î

n aceeași seară, în

jurul orelor 21

00

, a fost anunțat telefonic de nepotul său C.J.K. că

a vizitat-o pe victima K.G.N. care i-a relatat că în cursul serii respective,

mai multe persoane mascate au intrat peste aceasta și au sustras mai multe

baxuri cu polistiren expandat, folosit la izolarea clădirilor, bătrâna

neopunându-se sustragerii bunurilor datorită imposibilității de a se apăra.

S-a reținut prin

actul de acuzare că într-adevăr, din declarațiile numitului C.J.K. și ale

soției sale K.K.M. a reieșit că în seara de 15 noiembrie 2007, în jurul orelor

20

30

au ajuns din București în com. Ș. pentru a o vizita pe bunica

sa K.G.N. (a doua zi urma să plece în Germania) și a-și lua rămas bun, ocazie

cu care aceasta le-a relatat că, cu puțin timp înainte, cinci persoane mascate

au intrat peste ea în magazie și au sustras materiale de construcții, dar nu

s-a putut împotrivi sustragerii bunurilor și că după plecarea hoților, aceasta

a bătut un cui în toc cu care a asigurat ușa de lemn.

De asemenea, din

aceleași declarații s-a reținut că, în jurul orelor 22

40

au plecat

din locuința victimei, lăsându-i suma de 250 euro și 5 dolari SUA și că, la

plecare, au auzit zgomote suspecte în curte, motiv pentru care C.J.K. a ieșit

afară, găsind poarta deschisă (deși o închisese la sosire) fără a observa însă

vreo persoană. Totodată, K.C.G., a relatat că victima purta permanent verigheta

pe deget, bijuterie care, împreună cu suma de bani menționată au fost sustrase

în noaptea crimei.

S-a arătat în

rechizitoriu că din declarațiile martorilor M.V.

și P.V.G. (muncitori constructori), în

după-amiaza zilei de 15 noiembrie 2007, în jurul orelor 18

00

, după

ce au terminat lucrările în curte, împreună cu fiul victimei au plecat acasă la Budești, lăsând-o pe victima K.G.N. în imobilul de la Ș., iar a doua zi dimineața, când s-au

întors la muncă, bătrâna nu le-a mai răspuns. Uitându-se în magazia de lemn și

văzând dezordinea și geamul de la ușă spart, cei doi s-au speriat și au

telefonat șefului de echipă V.M. care, la rândul său l-a anunțat pe fiul

victimei.

S-a reținut,

totodată, că în timpul desfășurării activităților informativ-operative pentru

identificarea autorilor faptei, organele de anchetă, din data de 20 noiembrie 2007,

au depistat la periferia localității Ș., la cca 350 m distanță de imobilul în care a fost ucisă victima K.G.N., bucăți rupte de polistiren expandat ce

erau împrăștiate pe o suprafață relativ mare, motiv pentru care a fost adus un

câine de urmărire de către specialiști ai Inspectoratului de Poliție al

județului Călărași care, luând urma de miros după bucăți de polistiren, s-a

deplasat pe prima stradă situată la marginea

sudică a localității Ș., ce este locuită în

exclusivitate de rromi, ca după cca 60 m parcurși pe respectiva stradă, deplasându-se către DN 4 București - Oltenița, pe fondul agitației produse de

persoanele ce ieșiseră în stradă și de câinii din curți, în dreptul unei bălți

formate pe strada nepietruită, câinele a pierdut urma (în seara anterioară

plouase).

S-a arătat că,

ulterior procedura s-a reluat, dându-i-se câinelui urmă de miros de pe alte

bucăți de polistiren, acesta urmând același traseu și oprindu-se în aceleași

condiții și loc și

î

n urma datelor de

anchetă noi obținute, au fost introduse în cercul de suspecți și persoane de pe

respectiva stradă, inclusiv inculpatul S.N. a cărui locuință (în construcție) se

află pe strada pe care a intrat câinele de urmărire, aproape de imobilul în

care a avut loc crima.

S-a mai reținut, prin

rechizitoriu, că persoanelor suspecte le-au fost ridicate probe de salivă în

vederea examinării genetice.

Totodată, din

raportul tehnico-științific biocriminalistic

(raport 77550 din 30 ianuarie 2008)

efectuat de Institutul de Criminalistică al I.G.P.R., a rezultat că în urma

prelucrării probelor (folosindu-se markeri autozomali) ridicate din câmpul

infracțional și de pe corpul victimei, au fost evidențiate profile genetice ce

proveneau de la diverse persoane, de regulă de la victima K.G.N. și a cel puțin

unei persoane de sex masculin.

Aceeași

situație a fost constatată și în privința probelor ridicate de pe partea stângă

a gâtului victimei, probe ce conțineau un amestec de profile genetice. Aceasta

fiind considerată proba cea mai elocventă în identificarea autorului crimei și

impunându-se izolarea microurmelor provenind de la victima de sex feminin de

cele de origine masculină, s-a folosit o a doua metodă de analiză prin

utilizarea markerilor STR heterozomali (kitul Y Filer).

În urma genotipării

prin această metodă a microurmelor ridicate de pe partea stângă a gâtului

victimei, s-a evidențiat un haplotip identic cu cel al probei biologice de

referință recoltată de la numitul S.N. concluzionându-se că urmele respective

au fost create de S.N. sau o altă persoană de sex masculin înrudită genetic pe

linie paternă cu aceasta.

Î

n raportul

sus-menționat s-a arătat că ținându-se cont de legile lui Mendel privind

segregarea și transmiterea genotipurilor și fenotipurilor la descendenți

(potrivit cărora transmiterea genelor pe cromozomul Y se face numai pe linie

masculină, de la tată la fiu) și, astfel s-a trecut la identificarea, audierea

și verificarea tuturor persoanelor de sex masculin înrudite pe linie paternă

neîntreruptă cu inculpatul S.N., stabilindu-se că pe raza comunei Ș. nu există

nici o astfel de persoană, rudele de sânge ale inculpatului fiind stabilite pe

raza localităților F. și U. din județul Călărași.

S-a reținut că

organele de urmărire penală au dispus efectuarea unei verificări a

paternității, ocazie cu care, în urma comparării profilelor genetice ale

inculpatului S.N. și ale tatălui său S.G., a rezultat că acesta din urmă este

tatăl biologic al inculpatului (raport de constatare tehnico-științifică nr. 757494

din 17 aprilie 2008).

Prin

aceste concluzii s-a certificat astfel că rudenia pe linie paternă

„oficială"

coincide cu cea biologică (înlăturându-se astfel unele date rezultate din

anchetă conform

cărora au existat anterior unele „voci" printre rudele inculpatului

ce spuneau că acesta

nu ar fi fiul biologic al lui S.G., date care, dacă ar

fi fost adevărate, ar

fi necesitat direcționarea verificărilor către rudele paterne

masculine biologice

și nu cele oficiale).

S-a stabilit linia

paternă ascendentă a inculpatului până la străbunicul acestuia S.N., rudele

masculine colaterale și descendenții acestora și au fost audiate toate

persoanele de sex masculin în viață, cu descendență paternă neîntreruptă (prin

excepție nefiind audiați minorii S.C. -8 ani și S.A. – 7 ani, precum și S.F.

-27 ani care din luna august 2007 este plecat în Spania și nu a revenit în

țară).

Astfel, în urma

verificărilor efectuate și a audierii rudelor masculine ale inculpatului, a

rezultat că nici una dintre acestea nu a trecut sau locuit pe raza comunei Ș.

în perioada în care a avut loc omorul ce face obiectul prezentului dosar penal,

inculpatul fiind singurul bărbat din neamul său care a părăsit localitatea

natală și s-a stabilit în localitatea respectivă, restul rudelor locuind

permanent pe raza localităților F. sau U. (a se vedea declarațiile martorilor S.G.,

S.I., S.S, S.SC., S.N., G.S., F.S., S.T., S.D.O.).

Totodată,

reținându-se că în mod constant, inculpatul S.N. a negat că ar fi ucis-o pe

victima K.G.N. în seara de 15 noiembrie 2007, că nu a văzut-o niciodată pe

victimă, nu a avut contact fizic cu aceasta, nici nu a pătruns vreodată în

imobilul în care a fost ucisă, că nu are cunoștință ca vreuna dintre

rudele sale pe linie

paternă să se fi aflat pe raza comunei Ș. în luna noiembrie

2007 și nu poate

explica prezența urmelor biologice cu profilul său genetic pe gâtul victimei,

s-a procedat la examinarea acestuia prin tehnica poligraf, iar din raportul de

constatare tehnico-științifică nr. 348725/A din 1 iulie 2008, s-a concluzionat

că pentru

răspunsurile

negative ale numitului S.N. la cele trei întrebări relevante ale

cauzei (dacă a

lovit-o, dacă a strâns-o de gât și dacă a omorât-o pe victima K.G.N. în noaptea

de 15/16 noiembrie 2007), în traseele diagramelor poligraf s-au

evidențiat modificări

psihofiziologice care au condus la concluzia certă a detecției

comportamentului

simulat

al

subiectului.

Totodată s-a reținut

că

inculpatul

a fost expertizat psihiatric, constatându-se că acesta are discernământul

faptelor sale păstrat, precum și capacitatea de apreciere critică a

conținutului și consecințelor faptelor sale. (raport medico-legal de expertiză

nr. 272 din 6 martie 2008 al Serviciului de Medicină Legală Călărași).

S-a mai arătat că

organele de urmărire penală, în apărarea inculpatului,

au audiat pe soția sa

S. (fostă M.) G., tatăl acesteia M.I. și verișoara acesteia M.Ș., din

declarațiile cărora - dincolo de caracterul vădit pro-parte al acestora

-rezultă elemente care nu exclud posibilitatea ca inculpatul S.N. să fie

autorul faptei, deși s-a acreditat ideea că, în seara de 15 noiembrie 2007,

inculpatul S.N. s-a întors acasă din București, în jurul orelor 19

00

-

20

00

, acesta nu a mai ieșit din casă (dormind până a doua zi

dimineață) și că autorii faptei ar fi alte persoane de etnie rromă ce locuiesc

în zonă.

Organele de anchetă

penală, analizând declarațiile sus-arătate au apreciat că aceste aspecte au

evidențiat o posibilă plecare de acasă și săvârșirea faptei de către inculpatul

S.N. în jurul orei 23

00

, chiar și în condițiile relatate de rudele

inculpatului.

S-a mai arătat că S.G.,

soția inculpatului, a relatat că, după ce s-a întors de la București cu soțul său, au mâncat, iar în jurul orelor 20

15

, inculpatul și fiul

lor s-au culcat, la scurt timp și ea făcând același lucru, iar tatăl M.I. -

care de obicei dormea în aceeași cameră cu ei - a plecat la martora M.Ș. ce

locuia într-un imobil din aceeași curte, să se uite la televizor și că toți

s-au trezit a doua zi în jurul orelor 05

00

, precizând că somnul

fiind adânc nu a simțit nici când tatăl său s-a întors în cameră și nici când

acesta s-a trezit, apreciindu-se că este posibil ca inculpatul să se fi trezit

și să fi ieșit din casă, fără a fi auzit de soția sa și să se deplaseze la

locuința victimei K.G.N. situată în apropiere.

S-a mai reținut că M.G.

a încercat să redirecționeze cercetările către alte persoane de etnie rromă din

zonă, arătând că din zvon public a aflat "că se bănuiește că la crimă ar

fi fost M.I. și tatăl său M.F.''.

În acest context M.I.

a relatat că, în seara de 15 noiembrie 2007, după ce ginerele său s-a întors de

la București și au mâncat, a plecat la nepoata sa M.Ș. la care a rămas până în

jurul orelor 23

00

, când s-a întors în cameră, găsindu-l pe

inculpatul S.N. dormind cu soția și fiul, situația confirmată și de M.Ș. care a

relatat că, în jurul orelor 21

00

a ieșit în curte pentru a lua apă

și a văzut două persoane pe câmp ce veneau în direcția sa, pe care nu le-a

recunoscut, însă a auzit pe unul dintre ei pronunțând numele de „R.", și

că în casa inculpatului S.N. „era lumina aprinsă".

Cum pe parcursul

anchetei penale, tendința inculpatului și a rudelor sale a fost de a devia

cercetările spre alte persoane din zonă, au fost supuși testării cu poligraful

și numiții C.N. și V.M. care au prezentat note specifice comportamentului

simulat.

La instanța de fond a

fost ascultat inculpatul și au fost audiați martorii propuși prin rechizitoriu,

precum și martorii propuși de inculpat în apărare.

Din analiza

coroborată a probelor administrate, instanța de fond a reținut în final

următoarele:

Prin rechizitoriul

nr. 180/P/2007 din 2 februarie 2009, Parchetului de pe lângă Tribunalul

Călărași a fost trimis în judecată inculpatul S.N. pentru săvârșirea

infracțiunilor:

-

art.

174 – 176 lit. d) C. pen.;

-

art.

211 alin. (1), alin. (2) lit. b) și alin. (2

1

) lit. c) C. pen.;

-

art.

192 alin. (2) C. pen.

- s-a reținut în

sarcina inculpatului că în noaptea de 15/16 noiembrie 2007 a pătruns fără drept

în imobilul în care se afla victima K.G.N. și în scop de a o tâlhări i-a

aplicat multiple și puternice lovituri peste corp și a sugrumat-o, ocazie cu

care au fost sustrase bijuterii din aur și o sumă de bani.

- în cauză s-a

efectuat o cercetare a locului faptei, fiind ridicate diverse obiecte din

încăperea unde a fost găsită victima, în vederea identificării urmelor

materiale și biologice ale persoanelor ce au răvășit bunurile în scop de

sustragere.

- din raportul medico

legal de necropsie nr. 1073 din 19 noiembrie 2007 întocmit de SML Călărași a rezultat

că moartea numitei K.G.N. a fost violentă, s-a datorat asfixiei mecanice prin

sugrumare și hemoragiei meningo – cerebrale consecutivă unui politraumatism

cranio-cerebro-toraco-brahio-pelvin cu fractura de craniu și de perete toracic

și că poate data din 15/16 noiembrie 2007 fără a fi indicată ora decesului.

- comisia de avizare

și control a precizat în baza planșelor foto, a descrierilor din raportul de

expertiză, a leziunilor și modificărilor cadaverice că decesul s-a putut

produce într-un interval estimativ cuprins între 15-20 ore înaintea efectuării

autopsiei medico-legale din data de 16 noiembrie 2007 ora 19.

- în cauză, s-a

efectuat de către Institutul de Criminalistică a I.G.P.R. o constatare

tehnico-științifică bio-criminalistică conform raportului nr. 77550 din 30

ianuarie 2008. În urma acestei constatări a rezultat că în urma prelucrării

probelor (folosindu-se markeri autozomali) ridicate din câmpul infracțional și

de pe corpul victimei, au fost evidențiate profile genetice ce proveneau de la

diverse persoane, de regulă de la victima K.G.N. și a cel puțin unei persoane

de sex masculin.

- aceeași situație a

fost constatată și în privința probelor ridicate de pe partea stângă a gâtului

victimei, probe ce conțineau un amestec de profile genetice. Aceasta fiind

considerată proba cea mai elocventă în identificarea autorului crimei și

impunându-se izolarea micro urmelor provenind de la victima de sex feminin de

cele de origine masculină s-a folosit o a doua metodă de analiză prin

utilizarea markerilor STR heterozomali (Kitul Y Filer).

- ca urmare a genotipării s-a evidențiat un

haplotip identic cu cel al probei biologice de referință recoltată de la

numitul S.N. concluzionându-se că urmele respective au fost create de S.N. sau

de o altă persoană de sex masculin înrudită genetic pe linie paternă cu acesta.

- că în urma concluziilor raportului mai sus

arătat au fost identificate, audiate și verificate toate persoanele de sex

masculin înrudite pe linie paternă neîntreruptă cu inculpatul S.N.

- că pe raza comunei Ș. nu există nici o

astfel de persoană, rudele de sânge ale inculpatului fiind stabilite pe raza

comunelor F. și U. din județul Călărași.

- urmare verificării paternității, ocazie cu

care în urma comparării profilelor genetice ale inculpatului S.N. și ale

tatălui său S.G. a rezultat că acesta din urmă este tatăl biologic al

inculpatului.

- s-a stabilit linia paternă ascendentă a

inculpatului până la străbunicul acestuia S.N., rudele masculine colaterale și

descendenții acestora și au fost audiate toate persoanele de sex masculin în

viață, cu descendență paternă neîntreruptă.

- urmare verificărilor efectuate și a

audierii rudelor masculine ale inculpatului a rezultat că nici una dintre

aceste persoane nu a trecut sau locuit pe raza comunei Ș. în perioada în care a

avut loc omorul ce face obiectul prezentului dosar penal, inculpatul fiind

singurul bărbat din neamul său care a părăsit localitatea natală și s-a

stabilit în localitatea respectivă, restul rudelor locuind permanent pe raza

localităților F. sau U.

- inculpatul a fost examinat prin tehnica

poligrafului, în vederea existenței sau inexistenței comportamentului simulat

al inculpatului, evidențiindu-se modificări psihofiziologice care au condus la

concluzia detecției comportamentului simulat al subiectului.

Tribunalul, analizând

actele și lucrările dosarului, a apreciat că în măsura în care nu a fost

confirmată de o altă probă raportul de constatare tehnico-științifică bio-criminalistică

prezintă concluzii incerte cu privire la 4 din probele analizate cu markeri STR

autozomali, inclusiv (urma de pe gâtul victimei partea stângă), în sensul că se

concluzionează că persoanele din cercul de suspecți respectiv: M.A., M.P., V.M.,

M.G.L., M.I. și S.N. nu pot fi incluși sau excluși ca posibili contributori la

crearea microurmelor analizate (a se vedea analiza probei nr. 1, proba nr. 3

nr. 4 și nr. 11)

Același raport

concluzionează însă la analiza probei nr. 11 cu markeri STR heterozomali că,

urmele recoltate de pe partea stângă a gâtului victimei sunt create de numitul S.N.

sau de o altă persoană de sex masculin înrudită genetic pe linia paternă cu

acesta.

De asemenea, s-a

evidențiat că rapoartele întocmite pentru numiții S.N., C.N. și V.M. cuprind la

capitolul examinări – constatări concluzia certă a detecției comportamentului

simulat al subiecților testați, în timp ce la capitolul concluzii nu mai este

indicat caracterul cert al concluziilor detecției comportamentului simulat.

Expertul a reținut și

pentru C.N. și V.M. concluzia certă a detecției comportamentului simulat, nu

rezultă motivul pentru care în rechizitoriu s-a reținut numai pentru inculpatul

S.N. concluzia certă a detecției comportamentului simulat, iar pentru celelalte

2 persoane nu.

A precizat instanța

de fond, că utilizarea poligrafului nu este un mijloc de probă conform

dispozițiilor art. 64 C. proc. pen., ci numai un mijloc investigativ în

domeniul criminalisticii.

Cu privire la

rezultatul expertizei tehnico-științifice biocriminalistice și ale testării cu

poligraful a arătat instanța că poate conduce la concluzia că inculpatul este

autorul omorului, numai în condițiile în care acestea s-ar corobora cu alte

probe administrate în cauză, apreciind că în probatoriul administrat în cauză

se constată existența unor dubii serioase privind implicarea inculpatului S.N.

în comiterea infracțiunilor pentru care este cercetat, dubii care profită

acestuia, iar o parte din probe converg a indica că o altă persoană sau alte

persoane, cunoscute victimei că ar fi săvârșit omorul.

A reținut instanța de

fond că așa cum a rezultat din declarațiile inculpatului și a martorilor

audiați în cauză, acesta nu a fost văzut niciodată în curtea sau în apropierea

victimei, văzând-o pe victimă doar o dată sau de 2 ori cu prilejul întrunirilor

religioase pe care aceasta și copii ei le organizau în sat, întruniri la care a

participat din curiozitate împreună cu familia sa, ocazie cu care au primit

diverse obiecte, cum ar fi ochelari, medicamente, etc. De asemenea, din probele

testimoniale, că inculpatul ar fi cunoscut ca o persoană liniștită și

muncitoare, care nu a intrat niciodată în conflict cu alte persoane sau legea

penală și care la momentul săvârșirii faptelor lucra în București la o firmă de

construcții, cu contract de muncă, ca muncitor necalificat, iar salariul pe

care îl primea era destul de mare pentru el și familia lui, mai ales că și

concubina lui la acea dată era încadrată în muncă.

A mai susținut

instanța de fond cum că, ar fi greu de presupus că inculpatul ar fi omorât o

persoană pentru o verighetă, un inel de aur, 250 euro și 5 dolari USA în

condițiile în care în ziua în care a fost omorâtă victima, a luat salariul,

atât el, cât și concubina lui, o sumă destul de consistentă, ca de altfel și

sustragerea baxurilor cu polistiren expandat pentru că așa cum a rezultat din

declarația fiului și nepotului victimei, acestea fuseseră sustrase cu câteva

ore mai înainte de săvârșirea omorului de mai multe persoane mascate care au

pătruns în locuința victimei.

A mai reținut

instanța de fond că aceste aspecte legate de pătrunderea în locuința victimei

și sustragerea baxurilor de polistiren de către persoane mascate, precum și cu

privire la identitatea lor nu au fost elucidate de organele de poliție, și că

organele de urmărire penală nu au precizat și nu a lămurit cum a putut pătrunde

inculpatul în curtea și magazia unde locuia victima, în condițiile în care

curtea era păzită de un câine lup deosebit de agresiv (și un altul de talie mai

mică) și care noaptea era liber și ataca orice persoană care pătrundea în curte

și pe care nu o cunoștea, precum și faptul că în seara zilei de 15 noiembrie

2007 în jurul orei 20

40

mergând la victimă au văzut în curte 2

câini, un lup și un alt câine mai mic de culoare albă, ambii fiind dezlegați,

astfel cum au declarat nepotul victimei, C.J.K. și soția acestuia K.K.

Mai reține instanța,

din declarațiile martorilor V.M. și a doi dintre muncitori, respectiv M.V. și P.V.G.,

că în noaptea săvârșirii omorului câinele lup era dezlegat și se afla în curte,

că omorul, a fost săvârșit de o persoană cunoscută victimei și care avea acces

în curtea acesteia și care avea informații cu privire la existența materialelor

de construcții și a altor bunuri, că în noaptea de 15 noiembrie 2007 după ce au

ajuns la casa victimei au auzit zgomot afară și ieșind în curte au găsit poarta

deschisă, astfel cum au relatat nepotul și soția victimei, aspecte necercetate

de organele de urmărire penală.

De asemenea, instanța

de fond a arătat că organele de urmărire penală nu au elucidat împrejurările în

care au ajuns bunurile telefonul mobil Sony Erickson și o drujbă marca Husvarna

la numitul C.N., dat fiind relatările fiului victimei de la urmărirea penală,

cum că acestea au fost sustrase în luna august 2007.

A apreciat, totodată,

instanța de fond că nu au depus toate eforturile, pentru aflarea adevărului,

ignorând cu desăvârșire anumite probe sau uitând de ele pe parcursul

cercetărilor cum ar fi urmele de încălțăminte recente ce reproduc un desen al

tălpii cu dungi rectilinii orizontale și deci cu-i aparținea încălțămintea

ridicată, cât și cu privire la un fragment papilar digital ridicat pe folie

transparentă de pe coperțile cărții din vitrină ca și de pe tăblia patului din

porțiunea superioară, cu atât mai mult cu cât plicul 14 și coletul 15 nu au

fost evidențiate la momentul înaintării către Institutul de Criminalistică

București.

În aceste condiții

instanța de fond a opinat că din probatoriul administrat rezultă o

incertitudine în privința vinovăției inculpatului, anume cu privire la faptul

că acesta ar cel care a cauzat moartea victimei datorită lipsei unor probe

certe care să confirme acest lucru, s-a apreciat îndreptățită în a concluziona

că față de inculpatul S.N. nu a fost răsturnată prezumția de nevinovăție.

Împotriva acestei

hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași și numitul

K.C.G., fiul victimei, în calitate de parte vătămată.

Prin apelul său, cu o

motivare lapidară, Parchetul și-a reiterat punctul de vedere exprimat prin

rechizitoriu, arătând în esență că:

- urma biologică și

rezultatul testării poligraf îl indică pe inculpat ca fiind autorul

infracțiunilor;

- nicio altă probă

directă nu îl exclude pe acesta și nu poate conduce la o altă concluzie, astfel

încât hotărârea de achitare este nelegală și netemeinică;

- instanța a lăsat

nesoluționată cauza, deoarece, dispunând achitarea, nu a stabilit nimic cu

privire la continuarea cercetărilor.

Prin apelul său,

partea vătămată K.C.G. a criticat sentința sub mai multe aspecte:

- pe parcursul

urmăririi penale nu i-a fost desemnat un avocat din oficiu și nici interpret de

limbă coreeană;

- urmărirea penală a

fost făcută cu mare superficialitate, nu au fost verificate aspecte importante

ale cauzei, inclusiv amenințările cu moartea primite de familia sa de la

persoane deranjate de acțiunile lor de evanghelizare a romilor, astfel încât

restituirea cauzei la Parchet și reluarea cercetărilor sunt absolut necesare

pentru o soluție corectă.

Prin decizia penală

nr. 139/A din 22 aprilie 2011, Curtea de Apel București, secția a II-a penală,

a respins, ca nefondate apelurile declarate în cauză.

Instanța de control

judiciar a motivat că, instanța de fond a făcut o analiză completă și detaliată

a dovezilor administrate.

S-a arătat, de

asemenea, că parchetul, pornind de la două indicii, care nu-l încriminează doar

pe inculpat ci posibil și alte persoane au îmbrățișat teza că inculpatul este

autorul, înlăturând orice alte piste și au ignorat dovezile și situațiile care

nu concordau cu acel tipar, că nu s-a făcut referire la „urma recentă de

încălțăminte (proces-verbal din 18 noiembrie 2007); despre fragmentele papilare

digitale de pe o carte și tăblia patului”.

Împotriva acestei

hotărâri pronunțate de instanța de control judiciar a declarat recurs Parchetul

de pe lângă Curtea de Apel București, care a criticat decizia prin prisma

cazului de casare prev. de art. 385

9

pct. 18 C. proc. pen.,

respectiv „achitarea inculpatului este o gravă eroare de fapt”.

În esență s-a

susținut că, dispozițiile relevante – declarațiile martorilor V.M., M.V. și P.V.G.

„în noaptea săvârșirii omorului câinele lup era dezlegat și că au cunoștință de

furturile anterioare din locuința victimei, omorul a fost săvârșit de o

persoană cunoscută”, declarațiile martorilor S.G. (soția inculpatului), M.I.

(tatăl soției inculpatului), M.Ș. (verișoara soției inculpatului), „că în

noaptea crimei orele 21, au văzut două persoane alergând pe câmp, în timp ce

mergeau la un țigan ursar (R.)”, nu au fost cenzurate de instanță și reținute

în favoarea inculpatului, că au fost înlăturate concluziile raportului de

expertiză bio-criminalistică din 30 ianuarie 2008, susținându-se „caracterul de

probabilitate”, că inculpatul nu a putut da nicio explicație cu privire la

amprenta sa genetică identică cu cea găsită pe gâtul victimei, ca de altfel și

susținerile inculpatului cu privire la rudele sale pe linie paternă, probe

testimoniale și stereotipice care conduc, urmare unei analiza aprofundate și

temeinice și nu a unei analize lapidare cum au efectuat instanțele, la

concluzia vinovăției inculpatului în săvârșirea faptelor pentru care a fost

trimis în judecată.

Pe latură civilă s-a

arătat că potrivit art. 346 alin. (1) și (3) C. proc. pen., instanțele nu s-au

pronunțat sub acest aspect.

Prealabil examinării

pe fond a recursului, Înalta Curte constată următoarele:

- la instanța de fond

inculpatul, asistat de apărător ales, a fost ascultat, negând săvârșirea

faptelor. De asemenea au fost ascultate persoanele propuse de acuzare și de

inculpat;

- în apel cu acordul

său, în prezența apărătorului ales a fost ascultat inculpatul, declarându-se nevinovat;

- în recurs, cu

acordul său în prezența apărătorului desemnat din oficiu, inculpatul a fost

ascultat, menținându-și aceeași poziție procesuală.

Examinând, pe fond,

hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu,

potrivit disp. art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte

constată recursul declarat de parchet întemeiat, pentru următoarele

considerente:

Cazul de casare

invocat de parchet fiind art. 385

9

pct. 18 C. proc. pen.

Conform art. 385

9

pct. 18 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării când s-a comis o eroare

gravă de fapt, având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de

achitare sau de condamnare.

Eroarea gravă trebuie

să fie constatată din compararea faptelor reținute cu probele administrate.

Acuzarea a arătat în

ce constă eroarea gravă de fapt și ce probe sunt în contradicție cu situația de

fapt reținută de instanța de fond și confirmată de instanța de apel (motive de

recurs - parchet).

Potrivit art. 63

alin. (2) C. proc. pen., probele nu au valoarea mai dinainte stabilită, iar

aprecierea fiecărei probe se face de organul judiciar în urma examinării

tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului.

Se constată că

instanța de apel nu a exercitat un rol activ în aflarea adevărului și nu a

procedat la administrarea nemijlocită și contradictorie a tuturor probelor,

pentru înlăturarea oricăror neconcordanțe sau pentru elucidarea anumitor

aspecte.

Astfel,

înlăturându-se în totalitate rezultatele expertizei tehnico-științifice

biocriminalistice și textului poligraf apreciindu-se că aceste rezultate nu se

coroborează cu alte probe administrate în cauză, deși și celelalte probe nu au

combătut și nu au infirmat probele științifice, instanța s-a limitat doar la

simple aprecieri cu motivarea că instanța de fond a efectuat o cercetare

minuțioasă a întregului ansamblu probator.

Ori, instanța de

control judiciar în analiza apelului, cale de atac de fapt și de drept, care

presupune reexaminarea temeiurilor de fapt și a celor de drept ce au dus la

pronunțarea hotărârii atacate, potrivit art. 317 C. proc. pen., este

devolutivă, instanța de apel, avea posibilitatea de a rejudeca cauza prin

efectuarea unui examen al chestiunilor de fapt și de drept, putând ajunge la

propria evaluare a datelor cauzei, deci o nouă judecată integrală,

readministrând probatoriul de la urmărirea penală și cel de la instanța de fond

dar și administrând probele noi.

Pentru a se putea

lămuri toate aspectele în care a fost săvârșită fapta și autorul infracțiunii,

instanța de apel urmează să procedeze la:

- reaudierea

martorilor de la organele de urmărire penală și instanța de fond pentru

înlăturarea oricăror neconcordanțe;

- confruntarea între

inculpat și martorii indicați de acesta în sensul că în seara când se reține că

a fost comisă fapta se aflau în mașina condusă de numitul C. împreună cu

persoanele indicate – F.N. și M.G.

Administrarea acestei

probe se impune raportat la declarațiile martorei S.G. (soția inculpatului)

care susține că a fost împreună cu inculpatul la o mătușă M.C.;

- confruntarea

inculpatului cu numitul C., identificat în persoana martorului „F.C.” raportat

la declarațiile inculpatului și declarațiile acestui martor;

- confruntarea

inculpatului cu numiții F.N. și M.G. pe aceeași situație de fapt;

- efectuarea oricăror

diligențele cu privire la urmele criminalistice prevalate din câmpul

infracțional, cele de pe încălțăminte ce reproduc un desen al tălpii cu dungi

rectilinii orizontale și cele două fragmente papilare digitale de pe cartea

răvășită din vitrină și de pe tăblia patului unde a fost găsită victima (plicul

14 și, respectiv coletul nr. 15), despre care se susține că ar fi fost sau nu

analizate.

De asemenea, instanța

va efectua orice alte probe a căror necesitate pentru stabilirea adevărului în

cauză, va rezulta din cercetarea judecătorească.

Pentru aceste

considerente, constatând fondat recursul, Înalta Curte îl va admite și va

dispune, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite recursul

declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva deciziei

penale nr. 139/A din 22 aprilie 2011 a Curții de Apel București, secția a II-a penală,

privind pe intimatul inculpat S.N.

Casează decizia

penală sus-menționată.

Trimite cauza pentru

rejudecarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași

și de partea vătămată K.C.G. împotriva sentinței penale nr. 14 din 04 martie 2010 a Tribunalului Călărași la Curtea de Apel București.

Onorariul

apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat S.N., în sumă de 200

RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 14 mai

2012.