ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1546/2012

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 14 din 4 martie 2010 Tribunalul Călărași a dispus, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. achitarea inculpatului S.N., pentru infracțiunea prevăzută de art. 174 – 176 lit. d) C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) și alin. (2 1 ) lit. c) C. pen., respectiv art. 192 alin. (2) C. pen. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele: Prin rechizitoriul nr. 180/P/2007 din 2 februarie 2009, Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași a fost trimis în judecată inculpatul S.N.

pentru săvârșirea infracțiunilor: - art. 174 – 176 lit. d) C. pen.; - art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) și alin. (2 1 ) lit. c) C. pen.; - art. 192 alin. (2) C. pen. S-a reținut prin actul de acuzare că în după-amiaza zilei de 16 noiembrie 2007, organele de poliție ale Inspectoratului de Poliție al județului Călărași au fost sesizate în legătură cu aspectul că într-o clădire situată la periferia localității Ș., jud. Călărași a fost găsită decedată o persoană de sex feminin, cetățenie coreeană, ce prezenta multiple leziuni de violență pe corp. În urma deplasării echipei operative (procuror, medic legist, polițiști) la locul respectiv s-a constatat că într-o magazie din lemn situată într-o curte împrejmuită în care se construia un imobil se află cadavrul numitei K.G.N., de 87 ani, de cetățenie coreeană.

Totodată, că din investigațiile efectuate a reieșit că victima K.G.N. se afla în România din anul 1993 în vederea efectuării de activități de misionarism creștin și umanitar, fiind urmată la scurt timp de fiul său K.C.G. și alte rude. S-a reținut, de asemenea, că din anul 2003, cetățenii coreeni s-au ocupat de evanghelizarea rromilor din localitatea Ș., jud. Călărași, existând contacte săptămânale cu aceștia, în cursul cărora aveau loc predici și li se împărțeau rromilor diverse bunuri și medicamente de către coreeni. Din luna august 2007, pe un teren închiriat la periferia sudică a comunei Ș., zonă locuită în majoritate de rromi, cetățenii au început să construiască un imobil ce urma a fi destinat activităților de evanghelizare și ajutorare a rromilor din zonă.

S-a arătat în rechizitoriu că după efectuarea cercetării locului faptei și după ce au fost ridicate diverse obiecte din încăperea ce ar fi putut să poarte urme materiale și biologice ale persoanelor ce au răvășit bunurile în scop de sustragere, cadavrul victimei a fost ridicat în vederea efectuării necropsiei și s-a stabilit că victima prezenta multiple leziuni de violență pe tot corpul, fiind găsită pe un pat, iar în încăperea ce era folosită și ca loc de depozitare a materialelor de construcție era dezordine, toate lucrurile și bunurile prezentând urme de răvășire și căutare (printre altele, fiind depistat pe podea și un lacăt spart ce asigura închiderea unei uși a unei lăzi metalice).

Din concluziile raportului de necropsie al cadavrului victimei, s-a constatat existența de leziuni de violență la nivelul întregului corp: echimozare cvasitotală a feței cu tumefacția țesuturilor subiacente; submandibular și latero-cervical bilateral și cervical anterior - 3 placarde echimotice violacee, cu dimensiuni cuprinse între 6/3 cm și 4/2 cm; orbitar inferior stâng, temporo-zigomatic bilateral și la nivelul unghiului mandibular stâng - 7 plăgi superficiale acoperite de depozite hematice, de forme și dimensiuni diferite, cuprinse între 3/3 cm și 1/1 cm; pe pavilionul auricular drept - echimoză violacee de 1/1 cm; pe ambele brațe, pe ambele coate, pe ambele antebrațe, pe dorsul ambelor mâini, pe fața ventrală a coapsei stângi, pe ambele gambe - multiple echimoze violacee, de forme și dimensiuni diferite, cuprinse între 5/3 cm și 1/1 cm; pe dorsul antebrațului stâng (1/3 medie) și pe dorsul ambelor mâini - 7 plăgi superficiale, acoperite de depozite hematice, de forme și dimensiuni diferite, cuprinse între 2,5/0,5 cm și 0,3/0,1 cm; pe fața palmară a mâinii drepte - 4 plăgi rectilinii, dispuse aproximativ paralel, acoperite de depozite hematice, cu dimensiuni cuprinse între 5/0,2 cm și 3/0,2 cm; pe fața ventrală a gambei drepte (1/3 distală) - plagă superficială dispusă cranio-caudal, rectilinie, de 5/0,1 cm, concluzionându-se că moartea victimei K.G.N.

a fost violentă, datorându-se asfixiei mecanice prin sugrumare și hemoragiei meningo-cerebrale consecutivă unui politraumatism cranio-cerebro-toraco-brahio-pelvin cu fractură de craniu și de perete toracic. S-a mai reținut că semnele de violență de la nivelul regiunii cervicale s-au produs prin comprimare între două corpuri dure (sugrumare), cele de la nivelul craniului prin lovire cu corp dur, iar cele de la nivelul toracelui și membrelor prin lovire cu corp dur și comprimare între două planuri dure, constatându-se că între leziuni și deces a existat legătură de cauzalitate directă. De asemenea, prin același raport nu s-a putut stabili o succesiune a leziunilor constatate la necropsie, ele fiind produse în același context, numita K.G.N.

prezentând afecțiuni organice cronice, specifice grupei de vârstă, care nu au avut legătură de cauzalitate cu decesul și că moartea a putut data din 15/16 noiembrie 2007. S-a mai reținut că sângele recoltat de la cadavrul K.G.N. nu a conținut alcool și a aparținut gr. sanguine A II (Buletin de analiză nr. 316 din 19 noiembrie 2007 - Serviciul de Medicină Legală Călărași). Totodată, s-a constatat că pe lângă multiplele leziuni de violență existente pe tot corpul s-a observat că victima prezenta și urme de sugrumare, astfel încât au fost ridicate și probe biologice de pe ambele părți ale gâtului cadavrului spre a fi analizate genetic. S-a mai reținut în actul de acuzare, conform susținerilor numitului K.C.G., că imediat după începerea construcției, în mod frecvent, li s-au sustras diverse bunuri și materiale de construcții, telefoane mobile, însă din motive subiective de ordin religios, nu au sesizat organele de poliție despre furturi.

De asemenea, s-a reținut din declarația fiului victimei că, în data de 15 noiembrie 2007, în jurul orelor 18 00 a plecat cu doi muncitori din Ș. lăsând-o singură pe mama sa în magazia de materiale, unde dormea de obicei când venea din București la Ș. și că î n aceeași seară, în jurul orelor 21 00 , a fost anunțat telefonic de nepotul său C.J.K. că a vizitat-o pe victima K.G.N. care i-a relatat că în cursul serii respective, mai multe persoane mascate au intrat peste aceasta și au sustras mai multe baxuri cu polistiren expandat, folosit la izolarea clădirilor, bătrâna neopunându-se sustragerii bunurilor datorită imposibilității de a se apăra. S-a reținut prin actul de acuzare că într-adevăr, din declarațiile numitului C.J.K.

și ale soției sale K.K.M. a reieșit că în seara de 15 noiembrie 2007, în jurul orelor 20 30 au ajuns din București în com. Ș. pentru a o vizita pe bunica sa K.G.N. (a doua zi urma să plece în Germania) și a-și lua rămas bun, ocazie cu care aceasta le-a relatat că, cu puțin timp înainte, cinci persoane mascate au intrat peste ea în magazie și au sustras materiale de construcții, dar nu s-a putut împotrivi sustragerii bunurilor și că după plecarea hoților, aceasta a bătut un cui în toc cu care a asigurat ușa de lemn. De asemenea, din aceleași declarații s-a reținut că, în jurul orelor 22 40 au plecat din locuința victimei, lăsându-i suma de 250 euro și 5 dolari SUA și că, la plecare, au auzit zgomote suspecte în curte, motiv pentru care C.J.K.

a ieșit afară, găsind poarta deschisă (deși o închisese la sosire) fără a observa însă vreo persoană. Totodată, K.C.G., a relatat că victima purta permanent verigheta pe deget, bijuterie care, împreună cu suma de bani menționată au fost sustrase în noaptea crimei. S-a arătat în rechizitoriu că din declarațiile martorilor M.V. și P.V.G. (muncitori constructori), în după-amiaza zilei de 15 noiembrie 2007, în jurul orelor 18 00 , după ce au terminat lucrările în curte, împreună cu fiul victimei au plecat acasă la Budești, lăsând-o pe victima K.G.N. în imobilul de la Ș., iar a doua zi dimineața, când s-au întors la muncă, bătrâna nu le-a mai răspuns. Uitându-se în magazia de lemn și văzând dezordinea și geamul de la ușă spart, cei doi s-au speriat și au telefonat șefului de echipă V.M.

care, la rândul său l-a anunțat pe fiul victimei.

S-a reținut, totodată, că în timpul desfășurării activităților informativ-operative pentru identificarea autorilor faptei, organele de anchetă, din data de 20 noiembrie 2007, au depistat la periferia localității Ș., la cca 350 m distanță de imobilul în care a fost ucisă victima K.G.N., bucăți rupte de polistiren expandat ce erau împrăștiate pe o suprafață relativ mare, motiv pentru care a fost adus un câine de urmărire de către specialiști ai Inspectoratului de Poliție al județului Călărași care, luând urma de miros după bucăți de polistiren, s-a deplasat pe prima stradă situată la marginea sudică a localității Ș., ce este locuită în exclusivitate de rromi, ca după cca 60 m parcurși pe respectiva stradă, deplasându-se către DN 4 București - Oltenița, pe fondul agitației produse de persoanele ce ieșiseră în stradă și de câinii din curți, în dreptul unei bălți formate pe strada nepietruită, câinele a pierdut urma (în seara anterioară plouase).

S-a arătat că, ulterior procedura s-a reluat, dându-i-se câinelui urmă de miros de pe alte bucăți de polistiren, acesta urmând același traseu și oprindu-se în aceleași condiții și loc și î n urma datelor de anchetă noi obținute, au fost introduse în cercul de suspecți și persoane de pe respectiva stradă, inclusiv inculpatul S.N. a cărui locuință (în construcție) se află pe strada pe care a intrat câinele de urmărire, aproape de imobilul în care a avut loc crima. S-a mai reținut, prin rechizitoriu, că persoanelor suspecte le-au fost ridicate probe de salivă în vederea examinării genetice.

Totodată, din raportul tehnico-științific biocriminalistic (raport 77550 din 30 ianuarie 2008) efectuat de Institutul de Criminalistică al I.G.P.R., a rezultat că în urma prelucrării probelor (folosindu-se markeri autozomali) ridicate din câmpul infracțional și de pe corpul victimei, au fost evidențiate profile genetice ce proveneau de la diverse persoane, de regulă de la victima K.G.N. și a cel puțin unei persoane de sex masculin. Aceeași situație a fost constatată și în privința probelor ridicate de pe partea stângă a gâtului victimei, probe ce conțineau un amestec de profile genetice. Aceasta fiind considerată proba cea mai elocventă în identificarea autorului crimei și impunându-se izolarea microurmelor provenind de la victima de sex feminin de cele de origine masculină, s-a folosit o a doua metodă de analiză prin utilizarea markerilor STR heterozomali (kitul Y Filer).

În urma genotipării prin această metodă a microurmelor ridicate de pe partea stângă a gâtului victimei, s-a evidențiat un haplotip identic cu cel al probei biologice de referință recoltată de la numitul S.N. concluzionându-se că urmele respective au fost create de S.N. sau o altă persoană de sex masculin înrudită genetic pe linie paternă cu aceasta. Î n raportul sus-menționat s-a arătat că ținându-se cont de legile lui Mendel privind segregarea și transmiterea genotipurilor și fenotipurilor la descendenți (potrivit cărora transmiterea genelor pe cromozomul Y se face numai pe linie masculină, de la tată la fiu) și, astfel s-a trecut la identificarea, audierea și verificarea tuturor persoanelor de sex masculin înrudite pe linie paternă neîntreruptă cu inculpatul S.N., stabilindu-se că pe raza comunei Ș. nu există nici o astfel de persoană, rudele de sânge ale inculpatului fiind stabilite pe raza localităților F. și U. din județul Călărași.

S-a reținut că organele de urmărire penală au dispus efectuarea unei verificări a paternității, ocazie cu care, în urma comparării profilelor genetice ale inculpatului S.N. și ale tatălui său S.G., a rezultat că acesta din urmă este tatăl biologic al inculpatului (raport de constatare tehnico-științifică nr. 757494 din 17 aprilie 2008). Prin aceste concluzii s-a certificat astfel că rudenia pe linie paternă „oficială" coincide cu cea biologică (înlăturându-se astfel unele date rezultate din anchetă conform cărora au existat anterior unele „voci" printre rudele inculpatului ce spuneau că acesta nu ar fi fiul biologic al lui S.G., date care, dacă ar fi fost adevărate, ar fi necesitat direcționarea verificărilor către rudele paterne masculine biologice și nu cele oficiale).

S-a stabilit linia paternă ascendentă a inculpatului până la străbunicul acestuia S.N., rudele masculine colaterale și descendenții acestora și au fost audiate toate persoanele de sex masculin în viață, cu descendență paternă neîntreruptă (prin excepție nefiind audiați minorii S.C. -8 ani și S.A. – 7 ani, precum și S.F. -27 ani care din luna august 2007 este plecat în Spania și nu a revenit în țară). Astfel, în urma verificărilor efectuate și a audierii rudelor masculine ale inculpatului, a rezultat că nici una dintre acestea nu a trecut sau locuit pe raza comunei Ș. în perioada în care a avut loc omorul ce face obiectul prezentului dosar penal, inculpatul fiind singurul bărbat din neamul său care a părăsit localitatea natală și s-a stabilit în localitatea respectivă, restul rudelor locuind permanent pe raza localităților F. sau U. (a se vedea declarațiile martorilor S.G., S.I., S.S, S.SC., S.N., G.S., F.S., S.T., S.D.O.).

Totodată, reținându-se că în mod constant, inculpatul S.N. a negat că ar fi ucis-o pe victima K.G.N. în seara de 15 noiembrie 2007, că nu a văzut-o niciodată pe victimă, nu a avut contact fizic cu aceasta, nici nu a pătruns vreodată în imobilul în care a fost ucisă, că nu are cunoștință ca vreuna dintre rudele sale pe linie paternă să se fi aflat pe raza comunei Ș. în luna noiembrie 2007 și nu poate explica prezența urmelor biologice cu profilul său genetic pe gâtul victimei, s-a procedat la examinarea acestuia prin tehnica poligraf, iar din raportul de constatare tehnico-științifică nr. 348725/A din 1 iulie 2008, s-a concluzionat că pentru răspunsurile negative ale numitului S.N. la cele trei întrebări relevante ale cauzei (dacă a lovit-o, dacă a strâns-o de gât și dacă a omorât-o pe victima K.G.N.

în noaptea de 15/16 noiembrie 2007), în traseele diagramelor poligraf s-au evidențiat modificări psihofiziologice care au condus la concluzia certă a detecției comportamentului simulat al subiectului. Totodată s-a reținut că inculpatul a fost expertizat psihiatric, constatându-se că acesta are discernământul faptelor sale păstrat, precum și capacitatea de apreciere critică a conținutului și consecințelor faptelor sale. (raport medico-legal de expertiză nr. 272 din 6 martie 2008 al Serviciului de Medicină Legală Călărași). S-a mai arătat că organele de urmărire penală, în apărarea inculpatului, au audiat pe soția sa S. (fostă M.) G., tatăl acesteia M.I. și verișoara acesteia M.Ș., din declarațiile cărora - dincolo de caracterul vădit pro-parte al acestora -rezultă elemente care nu exclud posibilitatea ca inculpatul S.N.

să fie autorul faptei, deși s-a acreditat ideea că, în seara de 15 noiembrie 2007, inculpatul S.N. s-a întors acasă din București, în jurul orelor 19 00 - 20 00 , acesta nu a mai ieșit din casă (dormind până a doua zi dimineață) și că autorii faptei ar fi alte persoane de etnie rromă ce locuiesc în zonă. Organele de anchetă penală, analizând declarațiile sus-arătate au apreciat că aceste aspecte au evidențiat o posibilă plecare de acasă și săvârșirea faptei de către inculpatul S.N. în jurul orei 23 00 , chiar și în condițiile relatate de rudele inculpatului. S-a mai arătat că S.G., soția inculpatului, a relatat că, după ce s-a întors de la București cu soțul său, au mâncat, iar în jurul orelor 20 15 , inculpatul și fiul lor s-au culcat, la scurt timp și ea făcând același lucru, iar tatăl M.I.

- care de obicei dormea în aceeași cameră cu ei - a plecat la martora M.Ș. ce locuia într-un imobil din aceeași curte, să se uite la televizor și că toți s-au trezit a doua zi în jurul orelor 05 00 , precizând că somnul fiind adânc nu a simțit nici când tatăl său s-a întors în cameră și nici când acesta s-a trezit, apreciindu-se că este posibil ca inculpatul să se fi trezit și să fi ieșit din casă, fără a fi auzit de soția sa și să se deplaseze la locuința victimei K.G.N. situată în apropiere. S-a mai reținut că M.G. a încercat să redirecționeze cercetările către alte persoane de etnie rromă din zonă, arătând că din zvon public a aflat "că se bănuiește că la crimă ar fi fost M.I. și tatăl său M.F.''.

În acest context M.I. a relatat că, în seara de 15 noiembrie 2007, după ce ginerele său s-a întors de la București și au mâncat, a plecat la nepoata sa M.Ș. la care a rămas până în jurul orelor 23 00 , când s-a întors în cameră, găsindu-l pe inculpatul S.N. dormind cu soția și fiul, situația confirmată și de M.Ș. care a relatat că, în jurul orelor 21 00 a ieșit în curte pentru a lua apă și a văzut două persoane pe câmp ce veneau în direcția sa, pe care nu le-a recunoscut, însă a auzit pe unul dintre ei pronunțând numele de „R.", și că în casa inculpatului S.N. „era lumina aprinsă". Cum pe parcursul anchetei penale, tendința inculpatului și a rudelor sale a fost de a devia cercetările spre alte persoane din zonă, au fost supuși testării cu poligraful și numiții C.N.

și V.M. care au prezentat note specifice comportamentului simulat. La instanța de fond a fost ascultat inculpatul și au fost audiați martorii propuși prin rechizitoriu, precum și martorii propuși de inculpat în apărare. Din analiza coroborată a probelor administrate, instanța de fond a reținut în final următoarele: Prin rechizitoriul nr. 180/P/2007 din 2 februarie 2009, Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași a fost trimis în judecată inculpatul S.N. pentru săvârșirea infracțiunilor: - art. 174 – 176 lit. d) C. pen.; - art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) și alin. (2 1 ) lit. c) C. pen.; - art. 192 alin. (2) C. pen. - s-a reținut în sarcina inculpatului că în noaptea de 15/16 noiembrie 2007 a pătruns fără drept în imobilul în care se afla victima K.G.N.

și în scop de a o tâlhări i-a aplicat multiple și puternice lovituri peste corp și a sugrumat-o, ocazie cu care au fost sustrase bijuterii din aur și o sumă de bani. - în cauză s-a efectuat o cercetare a locului faptei, fiind ridicate diverse obiecte din încăperea unde a fost găsită victima, în vederea identificării urmelor materiale și biologice ale persoanelor ce au răvășit bunurile în scop de sustragere. - din raportul medico legal de necropsie nr. 1073 din 19 noiembrie 2007 întocmit de SML Călărași a rezultat că moartea numitei K.G.N. a fost violentă, s-a datorat asfixiei mecanice prin sugrumare și hemoragiei meningo – cerebrale consecutivă unui politraumatism cranio-cerebro-toraco-brahio-pelvin cu fractura de craniu și de perete toracic și că poate data din 15/16 noiembrie 2007 fără a fi indicată ora decesului.

- comisia de avizare și control a precizat în baza planșelor foto, a descrierilor din raportul de expertiză, a leziunilor și modificărilor cadaverice că decesul s-a putut produce într-un interval estimativ cuprins între 15-20 ore înaintea efectuării autopsiei medico-legale din data de 16 noiembrie 2007 ora 19. - în cauză, s-a efectuat de către Institutul de Criminalistică a I.G.P.R. o constatare tehnico-științifică bio-criminalistică conform raportului nr. 77550 din 30 ianuarie 2008. În urma acestei constatări a rezultat că în urma prelucrării probelor (folosindu-se markeri autozomali) ridicate din câmpul infracțional și de pe corpul victimei, au fost evidențiate profile genetice ce proveneau de la diverse persoane, de regulă de la victima K.G.N.

și a cel puțin unei persoane de sex masculin. - aceeași situație a fost constatată și în privința probelor ridicate de pe partea stângă a gâtului victimei, probe ce conțineau un amestec de profile genetice. Aceasta fiind considerată proba cea mai elocventă în identificarea autorului crimei și impunându-se izolarea micro urmelor provenind de la victima de sex feminin de cele de origine masculină s-a folosit o a doua metodă de analiză prin utilizarea markerilor STR heterozomali (Kitul Y Filer). - ca urmare a genotipării s-a evidențiat un haplotip identic cu cel al probei biologice de referință recoltată de la numitul S.N. concluzionându-se că urmele respective au fost create de S.N. sau de o altă persoană de sex masculin înrudită genetic pe linie paternă cu acesta.

- că în urma concluziilor raportului mai sus arătat au fost identificate, audiate și verificate toate persoanele de sex masculin înrudite pe linie paternă neîntreruptă cu inculpatul S.N. - că pe raza comunei Ș. nu există nici o astfel de persoană, rudele de sânge ale inculpatului fiind stabilite pe raza comunelor F. și U. din județul Călărași. - urmare verificării paternității, ocazie cu care în urma comparării profilelor genetice ale inculpatului S.N. și ale tatălui său S.G. a rezultat că acesta din urmă este tatăl biologic al inculpatului. - s-a stabilit linia paternă ascendentă a inculpatului până la străbunicul acestuia S.N., rudele masculine colaterale și descendenții acestora și au fost audiate toate persoanele de sex masculin în viață, cu descendență paternă neîntreruptă.

- urmare verificărilor efectuate și a audierii rudelor masculine ale inculpatului a rezultat că nici una dintre aceste persoane nu a trecut sau locuit pe raza comunei Ș. în perioada în care a avut loc omorul ce face obiectul prezentului dosar penal, inculpatul fiind singurul bărbat din neamul său care a părăsit localitatea natală și s-a stabilit în localitatea respectivă, restul rudelor locuind permanent pe raza localităților F. sau U. - inculpatul a fost examinat prin tehnica poligrafului, în vederea existenței sau inexistenței comportamentului simulat al inculpatului, evidențiindu-se modificări psihofiziologice care au condus la concluzia detecției comportamentului simulat al subiectului.

Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului, a apreciat că în măsura în care nu a fost confirmată de o altă probă raportul de constatare tehnico-științifică bio-criminalistică prezintă concluzii incerte cu privire la 4 din probele analizate cu markeri STR autozomali, inclusiv (urma de pe gâtul victimei partea stângă), în sensul că se concluzionează că persoanele din cercul de suspecți respectiv: M.A., M.P., V.M., M.G.L., M.I. și S.N. nu pot fi incluși sau excluși ca posibili contributori la crearea microurmelor analizate (a se vedea analiza probei nr. 1, proba nr. 3 nr. 4 și nr. 11) Același raport concluzionează însă la analiza probei nr. 11 cu markeri STR heterozomali că, urmele recoltate de pe partea stângă a gâtului victimei sunt create de numitul S.N.

sau de o altă persoană de sex masculin înrudită genetic pe linia paternă cu acesta. De asemenea, s-a evidențiat că rapoartele întocmite pentru numiții S.N., C.N. și V.M. cuprind la capitolul examinări – constatări concluzia certă a detecției comportamentului simulat al subiecților testați, în timp ce la capitolul concluzii nu mai este indicat caracterul cert al concluziilor detecției comportamentului simulat. Expertul a reținut și pentru C.N. și V.M. concluzia certă a detecției comportamentului simulat, nu rezultă motivul pentru care în rechizitoriu s-a reținut numai pentru inculpatul S.N. concluzia certă a detecției comportamentului simulat, iar pentru celelalte 2 persoane nu. A precizat instanța de fond, că utilizarea poligrafului nu este un mijloc de probă conform dispozițiilor art. 64 C. proc.

pen., ci numai un mijloc investigativ în domeniul criminalisticii. Cu privire la rezultatul expertizei tehnico-științifice biocriminalistice și ale testării cu poligraful a arătat instanța că poate conduce la concluzia că inculpatul este autorul omorului, numai în condițiile în care acestea s-ar corobora cu alte probe administrate în cauză, apreciind că în probatoriul administrat în cauză se constată existența unor dubii serioase privind implicarea inculpatului S.N. în comiterea infracțiunilor pentru care este cercetat, dubii care profită acestuia, iar o parte din probe converg a indica că o altă persoană sau alte persoane, cunoscute victimei că ar fi săvârșit omorul.

A reținut instanța de fond că așa cum a rezultat din declarațiile inculpatului și a martorilor audiați în cauză, acesta nu a fost văzut niciodată în curtea sau în apropierea victimei, văzând-o pe victimă doar o dată sau de 2 ori cu prilejul întrunirilor religioase pe care aceasta și copii ei le organizau în sat, întruniri la care a participat din curiozitate împreună cu familia sa, ocazie cu care au primit diverse obiecte, cum ar fi ochelari, medicamente, etc. De asemenea, din probele testimoniale, că inculpatul ar fi cunoscut ca o persoană liniștită și muncitoare, care nu a intrat niciodată în conflict cu alte persoane sau legea penală și care la momentul săvârșirii faptelor lucra în București la o firmă de construcții, cu contract de muncă, ca muncitor necalificat, iar salariul pe care îl primea era destul de mare pentru el și familia lui, mai ales că și concubina lui la acea dată era încadrată în muncă.

A mai susținut instanța de fond cum că, ar fi greu de presupus că inculpatul ar fi omorât o persoană pentru o verighetă, un inel de aur, 250 euro și 5 dolari USA în condițiile în care în ziua în care a fost omorâtă victima, a luat salariul, atât el, cât și concubina lui, o sumă destul de consistentă, ca de altfel și sustragerea baxurilor cu polistiren expandat pentru că așa cum a rezultat din declarația fiului și nepotului victimei, acestea fuseseră sustrase cu câteva ore mai înainte de săvârșirea omorului de mai multe persoane mascate care au pătruns în locuința victimei.

A mai reținut instanța de fond că aceste aspecte legate de pătrunderea în locuința victimei și sustragerea baxurilor de polistiren de către persoane mascate, precum și cu privire la identitatea lor nu au fost elucidate de organele de poliție, și că organele de urmărire penală nu au precizat și nu a lămurit cum a putut pătrunde inculpatul în curtea și magazia unde locuia victima, în condițiile în care curtea era păzită de un câine lup deosebit de agresiv (și un altul de talie mai mică) și care noaptea era liber și ataca orice persoană care pătrundea în curte și pe care nu o cunoștea, precum și faptul că în seara zilei de 15 noiembrie 2007 în jurul orei 20 40 mergând la victimă au văzut în curte 2 câini, un lup și un alt câine mai mic de culoare albă, ambii fiind dezlegați, astfel cum au declarat nepotul victimei, C.J.K.

și soția acestuia K.K. Mai reține instanța, din declarațiile martorilor V.M. și a doi dintre muncitori, respectiv M.V. și P.V.G., că în noaptea săvârșirii omorului câinele lup era dezlegat și se afla în curte, că omorul, a fost săvârșit de o persoană cunoscută victimei și care avea acces în curtea acesteia și care avea informații cu privire la existența materialelor de construcții și a altor bunuri, că în noaptea de 15 noiembrie 2007 după ce au ajuns la casa victimei au auzit zgomot afară și ieșind în curte au găsit poarta deschisă, astfel cum au relatat nepotul și soția victimei, aspecte necercetate de organele de urmărire penală.

De asemenea, instanța de fond a arătat că organele de urmărire penală nu au elucidat împrejurările în care au ajuns bunurile telefonul mobil Sony Erickson și o drujbă marca Husvarna la numitul C.N., dat fiind relatările fiului victimei de la urmărirea penală, cum că acestea au fost sustrase în luna august 2007. A apreciat, totodată, instanța de fond că nu au depus toate eforturile, pentru aflarea adevărului, ignorând cu desăvârșire anumite probe sau uitând de ele pe parcursul cercetărilor cum ar fi urmele de încălțăminte recente ce reproduc un desen al tălpii cu dungi rectilinii orizontale și deci cu-i aparținea încălțămintea ridicată, cât și cu privire la un fragment papilar digital ridicat pe folie transparentă de pe coperțile cărții din vitrină ca și de pe tăblia patului din porțiunea superioară, cu atât mai mult cu cât plicul 14 și coletul 15 nu au fost evidențiate la momentul înaintării către Institutul de Criminalistică București.

În aceste condiții instanța de fond a opinat că din probatoriul administrat rezultă o incertitudine în privința vinovăției inculpatului, anume cu privire la faptul că acesta ar cel care a cauzat moartea victimei datorită lipsei unor probe certe care să confirme acest lucru, s-a apreciat îndreptățită în a concluziona că față de inculpatul S.N. nu a fost răsturnată prezumția de nevinovăție. Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași și numitul K.C.G., fiul victimei, în calitate de parte vătămată.

Prin apelul său, cu o motivare lapidară, Parchetul și-a reiterat punctul de vedere exprimat prin rechizitoriu, arătând în esență că: - urma biologică și rezultatul testării poligraf îl indică pe inculpat ca fiind autorul infracțiunilor; - nicio altă probă directă nu îl exclude pe acesta și nu poate conduce la o altă concluzie, astfel încât hotărârea de achitare este nelegală și netemeinică; - instanța a lăsat nesoluționată cauza, deoarece, dispunând achitarea, nu a stabilit nimic cu privire la continuarea cercetărilor. Prin apelul său, partea vătămată K.C.G.

a criticat sentința sub mai multe aspecte: - pe parcursul urmăririi penale nu i-a fost desemnat un avocat din oficiu și nici interpret de limbă coreeană; - urmărirea penală a fost făcută cu mare superficialitate, nu au fost verificate aspecte importante ale cauzei, inclusiv amenințările cu moartea primite de familia sa de la persoane deranjate de acțiunile lor de evanghelizare a romilor, astfel încât restituirea cauzei la Parchet și reluarea cercetărilor sunt absolut necesare pentru o soluție corectă. Prin decizia penală nr. 139/A din 22 aprilie 2011, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a respins, ca nefondate apelurile declarate în cauză. Instanța de control judiciar a motivat că, instanța de fond a făcut o analiză completă și detaliată a dovezilor administrate.

S-a arătat, de asemenea, că parchetul, pornind de la două indicii, care nu-l încriminează doar pe inculpat ci posibil și alte persoane au îmbrățișat teza că inculpatul este autorul, înlăturând orice alte piste și au ignorat dovezile și situațiile care nu concordau cu acel tipar, că nu s-a făcut referire la „urma recentă de încălțăminte (proces-verbal din 18 noiembrie 2007); despre fragmentele papilare digitale de pe o carte și tăblia patului”. Împotriva acestei hotărâri pronunțate de instanța de control judiciar a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, care a criticat decizia prin prisma cazului de casare prev. de art. 385 9 pct. 18 C. proc. pen., respectiv „achitarea inculpatului este o gravă eroare de fapt”.

În esență s-a susținut că, dispozițiile relevante – declarațiile martorilor V.M., M.V. și P.V.G. „în noaptea săvârșirii omorului câinele lup era dezlegat și că au cunoștință de furturile anterioare din locuința victimei, omorul a fost săvârșit de o persoană cunoscută”, declarațiile martorilor S.G. (soția inculpatului), M.I. (tatăl soției inculpatului), M.Ș.

(verișoara soției inculpatului), „că în noaptea crimei orele 21, au văzut două persoane alergând pe câmp, în timp ce mergeau la un țigan ursar (R.)”, nu au fost cenzurate de instanță și reținute în favoarea inculpatului, că au fost înlăturate concluziile raportului de expertiză bio-criminalistică din 30 ianuarie 2008, susținându-se „caracterul de probabilitate”, că inculpatul nu a putut da nicio explicație cu privire la amprenta sa genetică identică cu cea găsită pe gâtul victimei, ca de altfel și susținerile inculpatului cu privire la rudele sale pe linie paternă, probe testimoniale și stereotipice care conduc, urmare unei analiza aprofundate și temeinice și nu a unei analize lapidare cum au efectuat instanțele, la concluzia vinovăției inculpatului în săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată.

Pe latură civilă s-a arătat că potrivit art. 346 alin. (1) și (3) C. proc. pen., instanțele nu s-au pronunțat sub acest aspect. Prealabil examinării pe fond a recursului, Înalta Curte constată următoarele: - la instanța de fond inculpatul, asistat de apărător ales, a fost ascultat, negând săvârșirea faptelor. De asemenea au fost ascultate persoanele propuse de acuzare și de inculpat; - în apel cu acordul său, în prezența apărătorului ales a fost ascultat inculpatul, declarându-se nevinovat; - în recurs, cu acordul său în prezența apărătorului desemnat din oficiu, inculpatul a fost ascultat, menținându-și aceeași poziție procesuală. Examinând, pe fond, hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu, potrivit disp.

art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată recursul declarat de parchet întemeiat, pentru următoarele considerente: Cazul de casare invocat de parchet fiind art. 385 9 pct. 18 C. proc. pen. Conform art. 385 9 pct. 18 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării când s-a comis o eroare gravă de fapt, având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de achitare sau de condamnare. Eroarea gravă trebuie să fie constatată din compararea faptelor reținute cu probele administrate. Acuzarea a arătat în ce constă eroarea gravă de fapt și ce probe sunt în contradicție cu situația de fapt reținută de instanța de fond și confirmată de instanța de apel (motive de recurs - parchet).

Potrivit art. 63 alin. (2) C. proc. pen., probele nu au valoarea mai dinainte stabilită, iar aprecierea fiecărei probe se face de organul judiciar în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului. Se constată că instanța de apel nu a exercitat un rol activ în aflarea adevărului și nu a procedat la administrarea nemijlocită și contradictorie a tuturor probelor, pentru înlăturarea oricăror neconcordanțe sau pentru elucidarea anumitor aspecte. Astfel, înlăturându-se în totalitate rezultatele expertizei tehnico-științifice biocriminalistice și textului poligraf apreciindu-se că aceste rezultate nu se coroborează cu alte probe administrate în cauză, deși și celelalte probe nu au combătut și nu au infirmat probele științifice, instanța s-a limitat doar la simple aprecieri cu motivarea că instanța de fond a efectuat o cercetare minuțioasă a întregului ansamblu probator.

Ori, instanța de control judiciar în analiza apelului, cale de atac de fapt și de drept, care presupune reexaminarea temeiurilor de fapt și a celor de drept ce au dus la pronunțarea hotărârii atacate, potrivit art. 317 C. proc. pen., este devolutivă, instanța de apel, avea posibilitatea de a rejudeca cauza prin efectuarea unui examen al chestiunilor de fapt și de drept, putând ajunge la propria evaluare a datelor cauzei, deci o nouă judecată integrală, readministrând probatoriul de la urmărirea penală și cel de la instanța de fond dar și administrând probele noi.

Pentru a se putea lămuri toate aspectele în care a fost săvârșită fapta și autorul infracțiunii, instanța de apel urmează să procedeze la: - reaudierea martorilor de la organele de urmărire penală și instanța de fond pentru înlăturarea oricăror neconcordanțe; - confruntarea între inculpat și martorii indicați de acesta în sensul că în seara când se reține că a fost comisă fapta se aflau în mașina condusă de numitul C. împreună cu persoanele indicate – F.N. și M.G. Administrarea acestei probe se impune raportat la declarațiile martorei S.G. (soția inculpatului) care susține că a fost împreună cu inculpatul la o mătușă M.C.; - confruntarea inculpatului cu numitul C., identificat în persoana martorului „F.C.” raportat la declarațiile inculpatului și declarațiile acestui martor; - confruntarea inculpatului cu numiții F.N.

și M.G. pe aceeași situație de fapt; - efectuarea oricăror diligențele cu privire la urmele criminalistice prevalate din câmpul infracțional, cele de pe încălțăminte ce reproduc un desen al tălpii cu dungi rectilinii orizontale și cele două fragmente papilare digitale de pe cartea răvășită din vitrină și de pe tăblia patului unde a fost găsită victima (plicul 14 și, respectiv coletul nr. 15), despre care se susține că ar fi fost sau nu analizate. De asemenea, instanța va efectua orice alte probe a căror necesitate pentru stabilirea adevărului în cauză, va rezulta din cercetarea judecătorească. Pentru aceste considerente, constatând fondat recursul, Înalta Curte îl va admite și va dispune, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva deciziei penale nr. 139/A din 22 aprilie 2011 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, privind pe intimatul inculpat S.N. Casează decizia penală sus-menționată. Trimite cauza pentru rejudecarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași și de partea vătămată K.C.G. împotriva sentinței penale nr. 14 din 04 martie 2010 a Tribunalului Călărași la Curtea de Apel București. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat S.N., în sumă de 200 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 14 mai 2012.