ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4106/2011

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 311 din 19 ianuarie 2011, Curtea de Apel București, se cția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanții Asociația Foștilor Parlamentari, prin președintele V.R., ș.a., și a dispus suspendarea executării H.G. nr. 737/2010, până la soluționarea fondului cauzei. Prin aceeași sentință, instanța de judecată a respins cererea de intervenție formulată de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut, în esență, că cererea de suspendare a executării actului administrativ atacat îndeplinește condițiile prevăzute de art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004 referitoare la existența „unui caz bine justificat" și a „iminenței producerii pagubei". Împotriva acestei sentințe, considerând-o netemeinică și nelegală, au declarat recurs Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Guvernul României, reiterând, în esență, argumentele și apărările invocate în fața primei instanțe. Examinând cauza, Înalta Curte reține că recursurile sunt lipsite de interes, urmând a fi respinse ca atare, pentru motivele ce vor fi arătate în continuare: Hotărârea Guvernului nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, contestată în cauză, a fost abrogată prin art. 4 din O.U.G.

nr. 59/2011, care a intrat în vigoare la data de 30 iunie 2011, data publicării, conform art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Una din condițiile necesare pentru existența dreptului la acțiune este aceea privind interesul de a promova acțiunea; această condiție generală se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil și pe tot parcursul soluționării unei cauze, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât și la momentul exercitării căilor de atac. Interesul trebuie să fie legitim, personal și direct; el trebuie să fie, de asemenea, născut și actual, această din urmă condiție presupunând, deci, ca interesul să existe la momentul în care este formulată cererea.

Or, în speță, prin abrogarea expresă a actului administrativ ale cărui prevederi constituie obiectul cererii de suspendare a executării, interesul părților în exercitarea căii extraordinare de atac prevăzute de art. 299 și urm. C. proc. civ. nu mai este actual, fiind cunoscut că un act administrativ abrogat nu mai este susceptibil de executare. Pentru considerentele arătate, recursurile vor fi respinse, ca lipsite de interes. Pe cale de consecință, vor fi respinse cererile de intervenție accesorie formulate de B.I., ș.a.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge recursurile declarate de Guvernul României și Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și împotriva sentinței nr. 311 din 19 ianuarie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca lipsite de interes. Respinge cererile de intervenție accesorie formulate de B.I., ș.a. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 septembrie 2011.