ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5653/2011

Asupra cererii de

revizuire de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Hotărârea supusă revizuirii

Prin decizia nr. 3888

din 6 iulie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios

administrativ și fiscal, a admis recursurile declarate de Guvernul României

împotriva sentinței civile nr. 3811 din 8 octombrie 2010 și a încheierii de

ședință din 15 octombrie 2010 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a

VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

A admis recursul declarat

de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale împotriva încheierii de ședință

din 15 octombrie 2010.

A modifică sentința și

încheierea atacată, în sensul că a respins cererea de suspendare a executării H.G.

nr. 737/2010 ca fiind rămasă fără obiect, precum și cererea de îndreptare eroare

materială.

A admis cererea de intervenție

accesorie formulată de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

A respins ca tardiv recursul

declarat de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale împotriva sentinței

civile nr. 3811 din 8 octombrie 2010.

Pentru a pronunța această

soluție, Înalta Curte a reținut că obiectul acțiunii formulate de reclamanți vizează

suspendarea efectelor H.G. nr. 737/2010 privind „metodologia de recalculare a categoriilor

de pensii de serviciu prevăzute de art. 11 lit. c)-lit. h) din Legea nr. 119/2010,

până la pronunțarea instanței de fond.

Așa cum rezultă din M.

Of. nr. 457/30.06.2011 Guvernul României a adoptat O.U.G. nr. 59/2011, prin care

a fost abrogat H.G. nr. 737/2010, astfel că, cererea de suspendare a acestei hotărâri

a rămas fără obiect.

Cu privire la recursul

declarat de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Înalta Curte a constatat

că sentința a fost comunicată pârâtului la data de 13 decembrie 2010 iar recursul

a fost declarat la data de 30 martie 2010, cu depășirea termenului legal, prevăzut

de art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004.

Împotriva deciziei

nr. 3888 din 6 iulie 2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția

de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 7142/2/2010, în temeiul

art. 327 din C. proc. civ. au formulat cerere de revizuire reclamanții, solicitând

admiterea acesteia, schimbarea în tot a hotărârii atacate, în sensul respingerii

recursurilor formulate de Guvernul României și intervenientul în interesul acestuia,

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale împotriva sentinței civile

nr. 3811 din 8 octombrie 2011 a Curții de Apel București, secția contencios administrativ

și fiscal.

În motivarea cererii de

revizuire, în esență, se susține că decizia a cărei revizuire se solicită a fost

pronunțată la 6 zile de la intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 59/2011, publicată în

M. Of. nr. 457/30.06.2011 prin care a fost abrogată H.G. nr. 737/2010 privind metodologia

de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c)-lit.

h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor,

reținându-se că cererea de suspendare formulată de reclamanți în ceea ce privește

executarea H.G. nr. 737/2010 a rămas fără obiect, însă, acest aspect nou legat de

adoptarea ordonanței nu a fost pus în discuția părților.

De asemenea, se arată

că s-au admis recursurile formulate și s-a respins cererea reclamanților ca rămasă

fără obiect, deși în recurs nu s-a dezvoltat un asemenea motiv de nelegalitate.

A fost invocată și practica judiciară pronunțată de instanțele de recurs, fiind

depus în acest sens certificatul emis în Dosarul nr. 11803/2/2010 al Înaltei Curți

de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal.

Ministerul Muncii, Familiei

și Protecției Sociale a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea contestației

în anulare ca nefondată, deși obiectul cererii supuse judecății îl constituie cererea

de revizuire.

Înalta Curte, analizând

cererea de revizuire în raport de motivele invocate, apreciază că aceasta este nefondată

pentru considerentele ce urmează a fi expuse:

Potrivit art. 322

alin. (1) din C. proc. civ., revizuirea unei hotărârea dată de o instanță de recurs

atunci când evocă fondul, se poate cere în cazurile prevăzute la pct. 1-pct. 9,

însă, din cuprinsul cererii de revizuire formulată nu se observă că revizuenții

au indicat în concret care sunt dispozițiile legale din articolul menționat, pe

care își întemeiază cererea, făcând o referire generică la art. 322 și urm. din

C. proc. civ.

Motivele invocate de revizuenți

ca temei al cererii de revizuire, nu pot fi reținute.

Pronunțarea soluției de

instanța de recurs a fost amânată la 6 iulie 2011 pentru a se da posibilitatea apărătorului

intimaților-reclamanți de a depune concluzii scrise, astfel cum rezultă din Încheierea

de ședință din 29 iunie 2011. Au fost depuse concluzii scrise din partea intimaților-reclamanți

prin care se solicită respingerea recursurilor declarate în cauză ca lipsite de

obiect, întrucât a fost adoptată O.U.G nr. 59/2011 prin care a fost abrogată H.G.

nr. 737/2010, învederându-se că recursul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției

Sociale a fost tardiv motivat.

Prin urmare, chiar revizuenții

prin concluziile scrise, au solicitat soluționarea recursului în raport de situația

legislativă determinată de adoptarea O.U.G. nr. 59/2011, astfel că și-au exercitat

dreptul la apărare inclusiv din această perspectivă avută în vedere de instanța

de recurs la pronunțarea deciziei a cărei revizuire se solicită.

Faptul că recurenții nu

au motivat recursul și nu au depus concluzii scrise în care să învedereze situația

legislativă nu poate constitui motiv de revizuire, cu atât mai mult cu cât recursul

la instanța de contencios administrativ se analizează și în raport de art. 304

1

din C. proc. civ.

De altfel, prin revizuirea

formulată, revizuenții tind în realitate la o nouă judecată a recursului situație

inadmisibilă față de prevederile art. 6 alin. (1) din Convenția europeană a drepturilor

omului și libertăților fundamentale, cu referire la respectarea principiului securității

raporturilor juridice.

În mod constant, în jurisprudența

sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului reamintește faptul că nici o parte a unui

proces nu poate determina redeschiderea acestuia, soluționat definitiv și irevocabil,

numai în scopul de a obține o rejudecare a cauzei; revizuirea nu poate avea semnificația

unui „apel-recurs deghizat” ci trebuie să fie justificată numai de circumstanțe

esențiale și imperative. O cale extraordinară de atac nu poate fi admisă pentru

simplul motiv că instanța a cărei hotărâre este atacată a apreciat greșit probele

sau a aplicat greșit legea, în absența unui „defect fundamental”. De asemenea Curtea,

permanent subliniază că principiul securității raporturilor juridice implică respectarea

principiului res iudicata, iar posibilitatea de desființare a unei hotărâri definitive

și irevocabile, afectează dreptul la un proces echitabil, reglementat de art. 6

din Convenție (cauza Mitrea vs.România, 26105/03 Hotărârea din 29 iulie 2008).

Față de temeiul juridic

al căii de atac exercitate și considerentele expuse, se constată că este lipsită

de relevanță și susținerea revizuentei privind soluțiile diferite pronunțate de

instanța de recurs în alte cauze.

Pentru considerentele

expuse, Înalta Curte va respinge prezenta cerere de revizuire, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de Asociația

Națională a Pensionarilor din Serviciul auxiliar de specialitate al instanțelor

judecătorești și al parchetelor împotriva deciziei nr. 3888 din 6 iulie 2011 a Înaltei

Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 noiembrie

2011.