ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 674/2011

Asupra recursurilor de față,

În baza lucrărilor din dosarul cauzei,

constată următoarele :

Tribunalul Dâmbovița, secția penală,

prin sentința penală nr. 318 din 5 octombrie 2010 1-a condamnat pe inculpatul N.F.

la 23 de ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pentru săvârșirea

infracțiunii de omor calificat deosebit de grav prevăzută de art. 174-175 lit.

d) combinat cu art. 176 alin. (1) lit. a) C. pen. și la 7 ani închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prevăzută și pedepsită de art.

192 alin. (1) și (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen. a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 23

ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)

și b) C. pen.

A aplicat pedeapsa accesorie prevăzută

de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen. a

menținut starea de arest și a dedus timpul reținerii și arestării de la 10

octombrie 2009 la zi.

Inculpatul a fost obligat la plata

daunelor morale în sumă de 50.000 lei către partea civilă B.M. și suma de

30.000 lei către partea civilă A.G.G.C.

Tribunalul a luat act că partea civilă

B.M. a renunțat la cererea de despăgubiri materiale și a respins cererea de

obligare la despăgubiri materiale formulată de partea civilă A.G.G.C.

Pentru a hotărî astfel a reținut

următoarele:

În noaptea de 9/10 octombrie 2009,

profitând de faptul că victima I.G. în vârstă de 80 de ani locuia singură,

într-un imobil în satul Potlogi, aflat sub influența alcoolului, a escaladat

poarta, a spart ușa casei și a pătruns în dormitor cu intenția de a întreține

relații sexuale cu victima.

La refuzul victimei i-a aplicat

multiple lovituri cu podul palmei, i-a legat mâinile la spate după care timp de

aproximativ două ore i-a aplicat lovituri cu pumnii și picioarele enervat că

victima refuză să-i satisfacă cererea.

După ce victima a ajuns în stare de

inconștiență, inculpatul a părăsit locuința și a mers acasă.

Martorele T.M. și I.V. au descoperit

cadavrul în dimineața de 10 octombrie și au anunțat telefonic Serviciul de

Urgență 112.

Potrivit raportului de necropsie

moartea victimei a fost violentă și s-a datorat asfixierii acute prin

comprimare între două planuri dure, leziuni de violență ce s-au putut produce

prin lovire cu și de corpuri dure (cele faciale), prin zgâlțâire (cele

cervicale), prin lovire cu corp dur și comprimare între două planuri dure,

posibil comprimare cu genunchii (cele toraco-abdominale).

La examinarea cadavrului cu ocazia

necropsiei s-a constatat și existența a cel puțin 25 de echimoze, excoriații,

plăgi plesnite și hematoame situate în zona capului, membrelor superioare și

toracelui, precum și fracturi costale bilaterale, fractură de stern, rupturi

pleuro-pulmonare, dilacerare hepatică și hemoragie cerebrală.

Toate aceste leziuni dovedesc că victima

a fost lovită în mod repetat pe o perioadă de timp relativ lungă, aceasta în

condițiile în care inculpatul îi legase mâinile la spate urmărind să întrețină

relații sexuale.

Potrivit raportului de expertiză

psihiatrică efectuat în condițiile art. 117 alin. (1) și (2) C. proc. pen. A1/11501/2009

de INML Mina Minovici București, deși inculpatul N.F. prezintă tulburări de

personalitate de tip impulsiv și abuzuri etilice, are discernământul păstrat în

raport cu fapta dedusă judecății, păstrând capacitatea psihică de apreciere

critică a conținutului și consecințelor acțiunilor sale.

Urmele papilare identificate pe un

fragment de geam găsit în dormitorul victimei și pe o bucată de scândură

desprinsă din tăblia ușii aparțin inculpatului.

Pe obiectele de îmbrăcăminte și

încălțăminte ridicate de la inculpat de acasă s-a constatat existența urmelor

de sânge uman.

Potrivit raportului de constatare

tehnico științifică nr. 343086 din 25 mai 2010 efectuat de Institutul de

Criminalistică - Serviciul de Biocriminalistică din I.G.P.R. analizele genetice

ale probelor biologic e au statuat că urmele de sânge de pe pantaloni și

pantofi tip „Adidas" sunt de tip uman și genotiparea urmelor a pus în

evidență un profil genetic identic cu al persoanei de sex feminin notate P343086011.

Analiza baticului de culoare roșu

închis cu imprimeu floral pe care s-au evidențiat fire de păr și urme de sânge

- batic aparținând victimei ridicat de sub patul recamier din dormitorul

victimei - urmă notată T 343086011 a evidențiat un profil genetic identic cu

cel evidențiat de analiza efectuată asupra pantalonilor și încălțămintei

inculpatului.

Inculpatul a recunoscut săvârșirea

faptei relatând în amănunțime modul în care a procedat susținând că a pătruns

în casa victimei după ce a consumat băuturi alcoolice, intenția declarată fiind

aceea de a întreține relații sexuale.

La individualizarea pedepselor

instanța a avut în vedere pe lângă pericolul deosebit al faptei, uciderea cu

cruzime a unei persoane lipsită de apărare, în vârstă de 80 de ani și conduita

inculpatului anterior săvârșirii faptei care, începând din sinul 2004 a pătruns

repetat în locuințele unor persoane de sex feminin singure, fiind sancționat

repetat cu amendă administrativă pentru infracțiunea de violare de domiciliu.

Împotriva sentinței au declarat apel

partea civilă A.G.G.C. și inculpatul.

Prin apelul părții civile sentința a

fost criticată ca netemeinică susținând că pedeapsa rezultantă de 23 de ani

închisoare contravine criteriilor de individualizare prevăzute de art. 72 C.

pen. fiind prea blândă raportat la gravitatea faptelor, modalitatea în care

inculpatul a comis omorul și antecedentele sale.

Inculpatul a solicitat reducerea

pedepsei pe care o consideră excesivă ținând seama că a recunoscut și regretat

faptele comise fiind de acord să despăgubească părțile civile și în plus că a

comis fapta aflat în stare de ebrietate.

Prin decizia nr. 109 din 29 noiembrie

2010 Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de

familie, a admis apelul părții civile și a respins apelul inculpatului.

A desființat în parte sentința în

latura penală și rejudecând a majorat pedeapsa pentru infracțiunea de omor

deosebit de grav la 25 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

A contopit pedeapsa astfel majorată cu

pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea de violare de

domiciliu prevăzută de art. 192 alin. (1) și (2) C. pen. și a dispus executarea

pedepsei de 25 ani sporită cu 5 ani, în total 30 de ani închisoare.

Împotriva deciziei au declarat recurs

partea civilă A.G.C. și inculpatul.

Partea civilă a criticat decizia

susținând că instanța de apel trebuia să aplice pedeapsa detenției pe viață,

pedeapsa de 30 de ani fiind neîndestulătoare raportat la fapta săvârșită de

inculpat.

Inculpatul a reiterat criticile din

apel și a cerut redozareaa pedepsei arătând că a recunoscut și regretat fapta,

că nu este o fire violentă și că totul s-a datorat oboselii și consumului unei

cantități apreciabile de băuturi alcoolice.

Recursurile sunt nefondate.

Din ansamblul actelor și lucrărilor

aflate la dosarul cauzei rezultă că instanțele au reținut o situație de fapt

corectă, iar instanța de apel a făcut o justă individualizare a pedepsei.

Prin decizia supusă apelului s-a motivat

că fapta comisă de inculpat care deși nu are antecedente penale în sensul art.

37 C. pen. este o faptă deosebit de gravă care impune o ripostă fermă numai în

acest fel putând fi realizate atât funcția retributivă a sancțiunii penale cât

și severitatea ordinii publicii.

Inculpatul a mai săvârșit fapte care

nu au avut finalul celei comise în noaptea de 9/10 octombrie 2009 - el a

pătruns în mai multe rânduri în domiciliul unor femei singure și a fost

sancționat administrativ pentru acele fapte, iar omorul a fost săvârșit în timp

ce împotriva inculpatului se efectua urmărirea penală în dosarul nr. 142/P/2009

al Parchetului de pe lângă Judecătoria Răcari pentru infracțiunile prevăzute de

art. 192 alin. (2) și art. 193 C. pen.

Așa fiind pedeapsa maximă aplicată

inculpatului este suficientă și necesară pentru realizarea scopului preventiv

și educativ prevăzut de art. 52 C. pen.

Recursurile urmează să fie respinse în

temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen. ca

nefondate.

În baza art. 385

16

C. proc.

pen. combinat cu art. 383 C. proc. pen. se va deduce din pedeapsă reținerea și

arestarea de la 10 octombrie 2009 la data deciziei.

Văzând și art. 192 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

D

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondate recursurile

declarate de partea civilă A.G.G.C. și de inculpatul N.F. împotriva deciziei

penale nr. 109 din 29 noiembrie 2010 a Curții de Apel Ploiești, secția penală

și pentru cauze cu minori și de familie.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul reținerii și arestării preventive de la 10 octombrie 2009

la 22 februarie 2011.

Obligă recurentul inculpat la plata

sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei,

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Obligă recurenta parte civilă la plata

sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 22

februarie 2011.