ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 674/2011

Asupra recursurilor de față, În baza lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele : Tribunalul Dâmbovița, secția penală, prin sentința penală nr. 318 din 5 octombrie 2010 1-a condamnat pe inculpatul N.F. la 23 de ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat deosebit de grav prevăzută de art. 174-175 lit. d) combinat cu art. 176 alin. (1) lit. a) C. pen. și la 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prevăzută și pedepsită de art. 192 alin. (1) și (2) C. pen. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 23 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

A aplicat pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În baza art. 350 C. proc. pen. a menținut starea de arest și a dedus timpul reținerii și arestării de la 10 octombrie 2009 la zi. Inculpatul a fost obligat la plata daunelor morale în sumă de 50.000 lei către partea civilă B.M. și suma de 30.000 lei către partea civilă A.G.G.C. Tribunalul a luat act că partea civilă B.M. a renunțat la cererea de despăgubiri materiale și a respins cererea de obligare la despăgubiri materiale formulată de partea civilă A.G.G.C. Pentru a hotărî astfel a reținut următoarele: În noaptea de 9/10 octombrie 2009, profitând de faptul că victima I.G. în vârstă de 80 de ani locuia singură, într-un imobil în satul Potlogi, aflat sub influența alcoolului, a escaladat poarta, a spart ușa casei și a pătruns în dormitor cu intenția de a întreține relații sexuale cu victima.

La refuzul victimei i-a aplicat multiple lovituri cu podul palmei, i-a legat mâinile la spate după care timp de aproximativ două ore i-a aplicat lovituri cu pumnii și picioarele enervat că victima refuză să-i satisfacă cererea. După ce victima a ajuns în stare de inconștiență, inculpatul a părăsit locuința și a mers acasă. Martorele T.M. și I.V. au descoperit cadavrul în dimineața de 10 octombrie și au anunțat telefonic Serviciul de Urgență 112. Potrivit raportului de necropsie moartea victimei a fost violentă și s-a datorat asfixierii acute prin comprimare între două planuri dure, leziuni de violență ce s-au putut produce prin lovire cu și de corpuri dure (cele faciale), prin zgâlțâire (cele cervicale), prin lovire cu corp dur și comprimare între două planuri dure, posibil comprimare cu genunchii (cele toraco-abdominale).

La examinarea cadavrului cu ocazia necropsiei s-a constatat și existența a cel puțin 25 de echimoze, excoriații, plăgi plesnite și hematoame situate în zona capului, membrelor superioare și toracelui, precum și fracturi costale bilaterale, fractură de stern, rupturi pleuro-pulmonare, dilacerare hepatică și hemoragie cerebrală. Toate aceste leziuni dovedesc că victima a fost lovită în mod repetat pe o perioadă de timp relativ lungă, aceasta în condițiile în care inculpatul îi legase mâinile la spate urmărind să întrețină relații sexuale. Potrivit raportului de expertiză psihiatrică efectuat în condițiile art. 117 alin. (1) și (2) C. proc. pen. A1/11501/2009 de INML Mina Minovici București, deși inculpatul N.F.

prezintă tulburări de personalitate de tip impulsiv și abuzuri etilice, are discernământul păstrat în raport cu fapta dedusă judecății, păstrând capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și consecințelor acțiunilor sale. Urmele papilare identificate pe un fragment de geam găsit în dormitorul victimei și pe o bucată de scândură desprinsă din tăblia ușii aparțin inculpatului. Pe obiectele de îmbrăcăminte și încălțăminte ridicate de la inculpat de acasă s-a constatat existența urmelor de sânge uman. Potrivit raportului de constatare tehnico științifică nr. 343086 din 25 mai 2010 efectuat de Institutul de Criminalistică - Serviciul de Biocriminalistică din I.G.P.R. analizele genetice ale probelor biologic e au statuat că urmele de sânge de pe pantaloni și pantofi tip „Adidas" sunt de tip uman și genotiparea urmelor a pus în evidență un profil genetic identic cu al persoanei de sex feminin notate P343086011.

Analiza baticului de culoare roșu închis cu imprimeu floral pe care s-au evidențiat fire de păr și urme de sânge - batic aparținând victimei ridicat de sub patul recamier din dormitorul victimei - urmă notată T 343086011 a evidențiat un profil genetic identic cu cel evidențiat de analiza efectuată asupra pantalonilor și încălțămintei inculpatului. Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei relatând în amănunțime modul în care a procedat susținând că a pătruns în casa victimei după ce a consumat băuturi alcoolice, intenția declarată fiind aceea de a întreține relații sexuale.

La individualizarea pedepselor instanța a avut în vedere pe lângă pericolul deosebit al faptei, uciderea cu cruzime a unei persoane lipsită de apărare, în vârstă de 80 de ani și conduita inculpatului anterior săvârșirii faptei care, începând din sinul 2004 a pătruns repetat în locuințele unor persoane de sex feminin singure, fiind sancționat repetat cu amendă administrativă pentru infracțiunea de violare de domiciliu. Împotriva sentinței au declarat apel partea civilă A.G.G.C. și inculpatul. Prin apelul părții civile sentința a fost criticată ca netemeinică susținând că pedeapsa rezultantă de 23 de ani închisoare contravine criteriilor de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. fiind prea blândă raportat la gravitatea faptelor, modalitatea în care inculpatul a comis omorul și antecedentele sale.

Inculpatul a solicitat reducerea pedepsei pe care o consideră excesivă ținând seama că a recunoscut și regretat faptele comise fiind de acord să despăgubească părțile civile și în plus că a comis fapta aflat în stare de ebrietate. Prin decizia nr. 109 din 29 noiembrie 2010 Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a admis apelul părții civile și a respins apelul inculpatului. A desființat în parte sentința în latura penală și rejudecând a majorat pedeapsa pentru infracțiunea de omor deosebit de grav la 25 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. A contopit pedeapsa astfel majorată cu pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin. (1) și (2) C. pen.

și a dispus executarea pedepsei de 25 ani sporită cu 5 ani, în total 30 de ani închisoare. Împotriva deciziei au declarat recurs partea civilă A.G.C. și inculpatul. Partea civilă a criticat decizia susținând că instanța de apel trebuia să aplice pedeapsa detenției pe viață, pedeapsa de 30 de ani fiind neîndestulătoare raportat la fapta săvârșită de inculpat. Inculpatul a reiterat criticile din apel și a cerut redozareaa pedepsei arătând că a recunoscut și regretat fapta, că nu este o fire violentă și că totul s-a datorat oboselii și consumului unei cantități apreciabile de băuturi alcoolice. Recursurile sunt nefondate. Din ansamblul actelor și lucrărilor aflate la dosarul cauzei rezultă că instanțele au reținut o situație de fapt corectă, iar instanța de apel a făcut o justă individualizare a pedepsei.

Prin decizia supusă apelului s-a motivat că fapta comisă de inculpat care deși nu are antecedente penale în sensul art. 37 C. pen. este o faptă deosebit de gravă care impune o ripostă fermă numai în acest fel putând fi realizate atât funcția retributivă a sancțiunii penale cât și severitatea ordinii publicii. Inculpatul a mai săvârșit fapte care nu au avut finalul celei comise în noaptea de 9/10 octombrie 2009 - el a pătruns în mai multe rânduri în domiciliul unor femei singure și a fost sancționat administrativ pentru acele fapte, iar omorul a fost săvârșit în timp ce împotriva inculpatului se efectua urmărirea penală în dosarul nr. 142/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Răcari pentru infracțiunile prevăzute de art. 192 alin. (2) și art. 193 C. pen.

Așa fiind pedeapsa maximă aplicată inculpatului este suficientă și necesară pentru realizarea scopului preventiv și educativ prevăzut de art. 52 C. pen. Recursurile urmează să fie respinse în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. ca nefondate. În baza art. 385 16 C. proc. pen. combinat cu art. 383 C. proc. pen. se va deduce din pedeapsă reținerea și arestarea de la 10 octombrie 2009 la data deciziei. Văzând și art. 192 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE

MOTIVE D

IN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge ca nefondate recursurile declarate de partea civilă A.G.G.C. și de inculpatul N.F. împotriva deciziei penale nr. 109 din 29 noiembrie 2010 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reținerii și arestării preventive de la 10 octombrie 2009 la 22 februarie 2011. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Obligă recurenta parte civilă la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 22 februarie 2011.