ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5635/2010
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5635/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra cauzei de față,
constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul
Judecătoriei Brașov, creditoarea SC B. SA a solicitat
încuviințarea executării silite împotriva debitoarei M.M.A. aceasta
având domiciliul în București sector 2.
Prin sentința civilă nr. 9610
din 23 octombrie 2009 Judecătoria Brașov a admis excepția necompetenței
teritoriale a Judecătoriei Brașov și a declinat competența
de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei sector 2
București.
Pentru a hotărî astfel s-a
reținut că prin cererea de încuviințare executare silită
creditoarea nu a făcut dovada că bunurile ce urmează a fi
urmărite se află în raza de competență teritorială a
Judecătoriei Brașov și cum debitoarea are domiciliul în
București sector 2, competența în soluționarea cauzei va fi
Judecătoria sectorului 2 București.
Judecătoria Sectorului 2
București prin încheierea din 8 ianuarie 2010 a admis excepția
necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 2 București,
invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare
a cererii formulată de Corpul Executorilor Bancari al Bancpost în favoarea
Judecătoriei Brașov.
S-a constatat ivit conflictul
negativ de competență și s-a înaintat dosarul la Înalta Curte de
Casație și Justiție.
În considerentele încheierii s-a
reținut că potrivit art. 373 alin. (2) C. proc. civ. competența
în soluționarea cererii de încuviințare executorie silită este
judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea, iar
sediul terțului poprit se află în raza Judecătoriei Brașov.
Cauza a fost înregistrată la
Înalta Curte de Casație și Justiție sub nr. 25432/300/2009, în
vederea soluționării conflictului negativ de competență.
Analizând actele și
lucrările dosarului, Înalta Curte stabilește competența de
soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov.
Potrivit art. 373 alin. (2) C. proc.
civ. instanța de executare este judecătoria în circumscripția
căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune
altfel.
În speța supusă analizei
petenta a solicitat încuviințarea executării silite prin poprire,
arătând că sediul terțului poprit se află în Municipiul
Brașov.
Drept urmare, executarea prin
poprire urmează să aibă loc în circumscripția
Judecătoriei Brașov unde își are sediul terțul poprit.
Având în vedere dispozițiile art.
373 alin. (2) C. proc. civ., ce disciplinează cauza pendinte este cert
că, Judecătoria Brașov devine competentă nu revine
instanței din raza de domiciliu a debitorului cum greșit s-a
reținut în cauză.
Normele procedurale ce
reglementează competența generală nu sunt aplicabile și în
urma fază a procesului civil respectiv faza de executare silită.
În prezent, executarea silită
este reglementată în art. 371
1
– 580
5
C. proc. civ., texte ce
alcătuiesc împreună cea de-a V Carte a Codului de procedură
civilă.
Aceste dispoziții procedurale
constituie dreptul comun în materie execuționale.
Așa fiind, Înalta Curte nu
stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea
Judecătoriei Brașov.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de
soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 28 octombrie 2010.