ÎCCJ, Secția penală

Asupra plângerii de

față,

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin plângerea

formulată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția

urmărire penală și criminalistică, petenta A.R.A.D. 1989 România a solicitat

efectuarea de cercetări față de magistratul-procuror R.S. din cadrul

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.N.A. – Serviciul

Teritorial Pitești, pentru pretinsa săvârșire a infracțiunilor prevăzute de

art. 226 C. pen. și art. 246 C. pen.

Î

n motivarea plângerii

sale, în esență, petenta a arătat că 1983 de membri ai A.D. 1989 M. România au

formulat individual plângeri penale prin care au solicitat cercetarea

procurorului R.S. din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție – D.N.A. – Serviciul Teritorial Pitești, sub

aspectul săvârșirii

infracțiunilor prev. de art. 226 și art. 246 C. pen., constând în aceea că, în

zilele de 06 ianuarie 2011 și 07 ianuarie 2011, acesta ar fi condus o echipă

formată din ofițeri de poliție judiciară și trupe S.P.I.R., care ar fi ridicat

în mod abuziv, de la sediul asociației, mai multe documente.

Prin rezoluția din 8

martie 2011 dată în Dosarul nr. 173/P/2011 al Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție, secția urmărire penală și criminalistică, s-a

dispus, în temeiul dispozițiilor art. 29 pct. 1 lit. e), art. 228 alin. (6) și

art. 10 Iit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de procurorul R.S.

din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.N.A.

– Serviciul Teritorial Pitești, pentru infracțiunile reclamate, reținându-se că

percheziția a fost aprobată de instanța de judecată în baza probelor prezentate

și s-a efectuat cu respectarea normelor procedurale, respectiv art. 111 lit. a)-d)

C. proc. pen. De asemenea, prin aceeași rezoluție se precizează, în

considerentele sale, faptul că au fost abrogate prev. art. 226 C. pen.

Î

mpotriva rezoluției

sus-menționate a formulat plângere petenta, aceasta fiind respinsă, ca

neîntemeiată, prin rezoluția din data de 4 aprilie 2011, dată în Dosarul nr.

2553/861/II/2/2011 a procurorului-șef al secției de urmărire penală și

criminalistică.

Prin plângerea depusă

la instanță și intitulată Cerere de chemare în judecată, îndreptată împotriva

intimaților R.S. și G.B., petenta A.R.A.D. 1989 România a solicitat

desființarea rezoluției de neîncepere a urmăririi penale dată în Dosarul nr.

173/P/2011 și trimiterea cauzei în vederea începerii urmăririi penale.

Î

n procedura specială

instituită de art. 278

1

C. proc. pen., instanța este învestită doar

cu soluționarea plângerii împotriva rezoluției procurorului, nefiind permis a

se face cercetări cu privire la procurorii care au pronunțat rezoluțiile

atacate. Se constată că plângerile formulate de membrii asociației petente

vizează activitatea procurorului R.S. cu referire la percheziția de la sediul

petentei, procurorul G.B. fiind cea care a dat rezoluția de neîncepere a

urmăririi penale în Dosarul 173/P/2011, astfel că nu poate face obiectul

plângerii de față.

Î

n consecință, Înalta

Curte va examina plângerea adresată instanței numai cu privire la magistratul-procuror

R.S.

Din examinarea

lucrărilor dosarului, se constată că, în mod corect, procurorul a dispus

soluția de neîncepere a urmăririi penale.

Î

ntr-adevăr, așa cum a

rezultat din actele premergătoare efectuate în cauză, nu sunt indicii cu

privire la fapta reclamată de petenta, magistratul-procuror R.S.

îndeplinindu-și atribuțiile de serviciu în conformitate cu dispozițiile legale,

infracțiunea prevăzută de art. 226 C. pen. fiind abrogată.

Î

n conformitate cu

dispozițiile art. 224 alin. (1) C. proc. pen., în vederea începerii urmăririi

penale, procurorul poate efectua acte premergătoare, dacă apreciază că se

impune efectuarea unor verificări ale temeiniciei pretinselor fapte reclamate

în conținutul plângerii. În situația în care, raportat la datele și indiciile

rezultate din actul de sesizare, procurorul, ca urmare a propriei percepții

asupra situației de fapt, apreciază că nu sunt

suficiente temeiuri poate dispune neînceperea

urmăririi penale.

Înalta Curte

constată că cele

1983 de plângeri formulate de membrii asociației petente au fost conexate sub

nr. 173/P/2011.

Din actele dosarului

a rezultat că la data de 6 ianuarie 2011 Direcția Națională Anticorupție,

Serviciul Teritorial Pitești a înaintat Tribunalului Argeș, secția penală,

solicitarea nr. 8/P/2011 pentru emiterea unei autorizații de percheziție la

sediul A.D. 1989 M. România. Această solicitare a fost determinată de faptul că

la data de 6 ianuarie 2011 s-a început urmărirea penală in rem cu privire la

săvârșirea infracțiunii de trafic de influență de către persoane cu funcții de

conducere din cadrul A.D. 1989 M., care ar fi pretins și primit de la membrii

asociației diferite sume de bani, fără a emite chitanțe, lăsând să se înțeleagă

că ar avea influență asupra secretarului de stat din cadrul Secretariatului de

Stat pentru Problemele Revoluționarilor sau pe lângă alți funcționari din

cadrul aceleiași instituții, pentru a-i determina să faciliteze eliberarea cu

prioritate a noilor certificate de revoluționar și a adeverințelor pentru plata

indemnizațiilor reparatorii conform prevederilor Legii nr. 341/2004.

Prin încheierea nr.

134/109/2011 din 6 ianuarie 2011, Tribunalul Argeș a admis cererea D.N.A. și a

emis autorizația de percheziție.

Activitatea

desfășurată cu ocazia percheziției a fost consemnată în trei procese-verbale

conform cărora au fost ridicate înscrisurile cuprinzând zeci de mii de pagini,

introduse în saci de rafie, care au fost sigilați și duși la sediul organului

de urmărire penală în vederea opisării și inventarieri lor.

Î

ntrucât un număr mare

de membrii ai asociației, prezenți în momentul desfășurării percheziției, s-au

opus ridicării documentelor de către organele judiciare, pentru protejarea

acțiunii a fost necesară intervenția lucrătorilor S.P.I.R.

Drept urmare, nu se

poate reține că procurorul și-ar fi exercitat în mod abuziv atribuțiile de

serviciu, acesta instrumentând actele de urmărire penală în conformitate cu

dispozițiile Codului de procedură penală.

De altfel, în

situația în care petenta și membrii săi considerau că modul de instrumentare a

cauzei de către intimatul procuror denotă o aparență de lipsă de

imparțialitate, puteau uza de remediile procesuale prevăzute de lege.

Î

n raport de

considerentele expuse, se constată că rezoluția procurorului este temeinică și

legală, urmând a fi respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petenta A.R.A.D.

1989 România împotriva rezoluției din 8 martie 2011 dată în Dosarul nr.

173/P/2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția

de urmărire penală și criminalistică, cu obligarea acestora la plata

cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E:

Respinge, ca

nefondată, plângerea formulată de petenta A.R.A.D. 1989 România î

mpotriva rezoluției

nr. 173/P/2011 din 8 martie 2011 dispusă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte

de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică.

Menține rezoluția

atacată.

Obligă petentul la

plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 17 ianuarie 2012.