ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2817/2010

Asupra recursului de față ; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele : Prin sesizarea din 10 iunie 2010, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea a solicitat luarea față de persoana solicitată C.R.I. a măsurii arestării, pe o durată de 5 zile, în temeiul dispozițiilor art. 89 din Legea nr. 302/2004. S-a arătat că față de persoana solicitată s-a emis de către Judecătoria orașului Nyiergyhaza, Ungaria, un mandat european de arestare pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare de documente. Ulterior, la dosarul cauzei s-a depus mandatul european de arestare nr. 10.B-2020/2008, emis de către Judecătoria orașului Nyiergyhaza, Ungaria, din care rezultă că persoana solicitată, inculpată la rangul II, este cercetată sub aspectul comiterii, în calitate de coautor, a trei infracțiuni de fals material în înscrisuri oficiale, faptă incriminată de Codul penal ungar în art. 274 alin. (1) lit. c) și sancționată cu pedeapsă de până la 3 ani.

Curtea de Apel Oradea, prin încheierea penală nr. 19 din 11 iunie 2010, a dispus luarea față de persoana solicitată C.R.I. a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea Satu Mare, pe o durată de 5 zile, cu începere de la 11 iunie 2010 până la 15 iunie 2010 inclusiv, dispunându-se, totodată, amânarea judecării cauzei pentru a se depune la dosar mandatul european de arestare, însoțit de o traducere în limba română. După depunerea acestuia, la termenul de judecată din 15 iunie 2010 instanța a dispus luarea față de persoana solicitată a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea Satu Mare pe o perioadă de 25 de zile, începând cu 16 iunie 2010 până în 10 iulie 2010 inclusiv, ulterior măsura fiind prelungită pe o durată de 30 de zile, cu începere de la 11 iulie 2010 până în data de 9 august 2010 inclusiv.

Interpol a comunicat instanței un exemplar al mandatului de arestare, ulterior acesta fiind tradus. În conformitate cu dispozițiile art. 90 din Legea nr. 302/2004, persoana solicitată a fost întrebată cu privire la consimțământul la predare, iar aceasta a declarat că nu este de acord cu predarea sa către autoritățile judiciare maghiare și că se prevalează de regula specialității, neexistând eventuale obiecții privind identitatea. Prin sentința penală nr. 71 din 23 iulie 2010, Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 94 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, modificată, a admis cererea de executare a mandatului european de arestare nr. 10.B.2010/2008 din 9 decembrie 2009, emis de Judecătoria orașului Nyiergyhaza, Ungaria împotriva persoanei solicitate C.R.I.

În baza art. 96 din Legea nr. 302/2004, modificată, a dispus predarea persoanei solicitate C.R.I. către autoritățile judiciare maghiare. În baza art. 87 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 a condiționat predarea persoanei solicitate, cetățean român, de împrejurarea că, în cazul în care autoritățile judiciare maghiare vor pronunța o pedeapsă privativă de libertate, aceasta să fie transferată în România. A constatat că persoana solicitată nu a renunțat la regula specialității. În baza art. 90 alin. (11) din Legea nr. 302/2004 a dispus arestarea persoanei solicitate pe o durată de 29 de zile, începând de la data de 23 iulie 2010 până în data de 20 august 2010 inclusiv. A constatat că persoana solicitată a fost reținută pe timp de 24 de ore, începând cu data de 10 iunie 2010, ora 13,04.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs persoana solicitată C.R.I., solicitând admiterea acestuia astfel cum s-a reținut în practicaua prezentei decizii. Examinând sentința atacată potrivit dispozițiilor art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., Curtea constată că aceasta este legală și temeinică, urmând a respinge recursul, ca nefondat. Instanța de fond s-a conformat în tot și în mod corect atribuțiilor ce îi reveneau potrivit dispozițiilor Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, ca autoritate judiciară română de executare. Instanța a verificat conținutul mandatului european de arestare emis pe numele persoanei solicitate C.R.I. și a constatat în mod just că acesta corespunde cerințelor art. 79 alin. (1) din Legea nr. 302/2004.

Cât privește limba în care se transmite mandatul european de arestare, această împrejurare este reglementată în alin. (4) al art. 79, care precizează că documentul trebuie tradus în limba română sau în una din limbile engleză și franceză. Prin urmare, transmiterea mandatului european de arestare a persoanei solicitate C.R.I. s-a făcut în limita dispozițiilor legale, traducerea în limba română asigurându-se, potrivit dispozițiilor art. 86 alin. (2) din actul normativ invocat, de autoritatea judiciară de executare română. Autoritatea de executare română nu are atribuții de verificare a temeiniciei probelor sau indiciilor în baza cărora s-a emis mandatul european de arestare. Curtea constată că mandatul european de arestare conține toate informațiile prevăzute de art. 8 din Decizia Cadru a Consiliului Uniunii Europene din 13 iulie 2002 și cele cuprinse în art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004.

De asemenea, potrivit art. 85 din Legea nr. 302/2004 cu referire la art. 2 alin. (2) din Decizia Cadru a Consiliului Uniunii Europene, infracțiunile pentru care mandatul european s-a emis și pentru care se solicită predarea cetățeanului român se regăsesc între faptele pentru care există obligația de executare, iar în cauză nu este incident nici unul din temeiurile de refuz al executării mandatului european de arestare prevăzut de art. 88 din Legea nr. 302/2004. În consecință, Curtea constată că cererea transmisă de Judecătoria orașului Nyiergyhaza pentru executarea mandatului de executare privind pe C.R.I. este întemeiată, iar hotărârea instanței de fond este motivată în drept și în fapt. Față de aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată C.R.I. împotriva sentinței penale nr. 71/PI din 23 iulie 2010 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată C.R.I. împotriva sentinței penale nr. 71/PI din 23 iulie 2010 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori. Suma de 320 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Onorariul interpretului de limba maghiară se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 4 august 2010.