ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1023/2015

Asupra cauzei penale de față, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 95/MEA din 13 iulie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie, în Dosarul nr. 443/32/2015, în baza art. 103 și art. 107 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, modificată și completată, a fost admisă cererea formulată de Judecătoria Raională Debrecen - Ungaria, privind executarea mandatului european de arestare nr. 68.Bny 214/2015/2, emis la data 04 mai 2015 împotriva persoanei solicitate I.A.I. și s-a dispus predarea persoanei solicitate autorităților judiciare din Ungaria, sub condiția prevăzută de art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, în sensul că dacă se va pronunța împotriva persoanei solicitate o pedeapsă privativă de libertate, aceasta să fie transferată în România pentru executarea pedepsei.

În temeiul art. 103 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autoritățile din Ungaria, cu respectarea termenelor prevăzute de art. 111 din Legea nr. 302/2004, pentru o durată de 15 zile, începând cu data de 17 iulie 2015 și până la data de 31 iulie 2015, orele 24,00. În temeiul art. 103 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare. S-a constatat că persoana solicitată a fost reținută prin ordonanța nr. 1670/II/5 din data de 01 iulie 2015 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, pentru o durată de 24 ore, începând cu data de 01 iulie 2015, orele 12,00 și că prin încheierea nr. 10/MEA din data de 02 iulie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, persoana solicitată a fost arestată pentru o durată de 15 zile, începând cu data de 02 iulie 2015 și până la data de 16 iulie 2015, inclusiv.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus comunicarea hotărârii de executare a mandatului european de arestare autorității judiciare emitente, Ministerului Justiției - Direcția Drept Internațional și Tratate și Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. În temeiul art. 14 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, s-a dispus traducerea în regim de urgență a hotărârii și a adresei de comunicare a hotărârii către autoritatea judiciară emitentă, din limba română în limba maghiară. În temeiul art. 87 din Legea nr. 302/2004, cheltuielile judiciare avansate de Statul român au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că, Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Centrul de Cooperare Polițienească - Biroul Sirene, cu adresa nr. 15060669/SIRENE din data de 23 iunie 2015 a înaintat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, semnalarea transmisă de Biroul SIRENE Național din Ungaria pentru arestarea persoanei solicitate I.A I., împotriva căreia s-a emis de către Curtea Municipală din Debrecen un mandat european de arestare.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, în conformitate cu prevederile art. 99 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, modificată și completată, a procedat la identificarea persoanei solicitate, i-a adus la cunoștință mandatul european transmis, iar în baza art. 100 din Legea nr. 302/2004, prin ordonanța nr. 1910/TI/5/2014 din data de 13 ianuarie 2015, s-a dispus reținerea persoanei solicitate pentru o durată de 24 de ore, începând cu data de 01 iulie 2015 orele 12,00, după ce i-a adus la cunoștință motivele reținerii.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 101 din Legea nr. 302/2004, cu adresa nr. 1670/II/5/2014 din data de 01 iulie 2015, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău a sesizat Curtea de Apel Bacău în vederea arestării persoanei solicitate, potrivit art. 100 alin. (4) din Legea nr. 302/2004, instanță care, prin încheierea nr. 10/MEA din data de 02 iulie 2015, în temeiul art. 101 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, modificată și completată, a dispus arestarea persoanei solicitate pentru o durată de 15 zile, începând cu data de 02 iulie 2015 și până la data de 16 iulie 2015, inclusiv și a fixat termen la data de 08 iulie 2015 pentru ca procurorul să prezinte mandatul european de arestare emis de autoritățile din Ungaria, precum și traducerea acestuia în limba română.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut că Judecătoria Raională Debrecen, în Dosarul nr. 68.Bny 214/2015/2, la data de 04 mai 2015, a dispus arestarea persoanei solicitate, în vederea efectuării urmăririi penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de spălare a produselor infracțiunii, înșelăciune și falsificare de acte oficiale și uz de fals, în bandă organizată, constând în aceea că: N.D.C., legitimându-se în Ungaria cu pașaportul grec fals eliberat pe numele și cu datele lui T.P., a fondat societatea comercială P.G.I. Kft. (SRL), care a fost înregistrată la Registrul Comerțului din Budapesta cu începere din data de 29 ianuarie 2014. Prin acest fapt, N.D.C. a comis infracțiunea de fals în înscrisuri oficiale.

Utilizând documentele societății comerciale, respectiv pașaportul grec fals amintit mai sus, a deschis conturi curente pentru firma întemeiată, respectiv, la E. Bank Hungary Zrt. (S.A.î.), a deschis cont personal HUF și EUR la filialele din Budapesta ale următoarelor instituții financiare și bănci, prin care a comis cu 11 acte infracționale infracțiunea de fals în înscrisuri oficiale: K. Bank Europa Zrt. la 10 februarie 2014; U. Bank Hungary Zrt. la 17 februarie 2014; M.M.K. Bank la 19 februarie 2014; F. Bank Zrt. la 24 februarie 2014; Ki. Bank Zrt. la 21 februarie 2014; O. Bank Nyrt. la 18 februarie 2014; B. Bank Zrt. la 17 februarie 2014; Ș. Bank Burgenland Zrt. la 20 februarie 2014; C. Bank Zrt.

la 24 februarie 2014; K.H. Zrt. la 26 februarie 2014; E. Bank Hungary Zrt. la 06 martie 2014; S.M. Zrt. la 12 februarie 2014. N.D.C., legitimându-se cu pașaportul grec fals eliberat pe numele și cu datele lui T.P. și făcând uz de acest pașaport, la 06 martie 2014 a deschis cont personal pentru persoane fizice în HUF și EUR la o filială din Budapesta a băncii E. Bank Hungary Zrt., prin care a comis infracțiunea de fals în înscrisuri oficiale. I.A.I., legitimându-se cu pașaportul olandez fals eliberat pe numele și cu datele lui A.B., a fondat în Slovacia societatea comercială D. s.r.o. (SRL), respectiv în Ungaria societatea comercială T.L.G. Kft. (SRL). Această societate din urmă a fost înmatriculată la Registrul Comerțului din Budapesta la 03 martie 2014, prin acest fapt I.A.I.

a comis infracțiunea de fals în înscrisuri oficiale. Utilizând documentele societăților comerciale, respectiv pașaportul olandez fals amintit mai sus, aceasta a deschis conturi curente pentru firmele slovace și maghiare întemeiate, la filialele din Budapesta ale următoarelor bănci, prin care a comis cu 3 acte infracționale infracțiunea de fals în înscrisuri oficiale: la K. Bank Europa Zrt. deschiderea contului curent pentru firma T.L.G. Kft. la 03 martie 2014; la U. Bank Hungary Zrt. deschiderea contului curent pentru firma D. s.r.o. la 14 februarie 2014; la E. Bank Hungary Zrt. deschiderea contului curent pentru firma D. s.r.o. la 12 februarie 2014; N.D.C., G.P.D. și I.A.I. au comis infracțiunile de mai sus, având fiecare cunoștință de activitatea celorlalți, și ajutându-se reciproc.

În posesia societăților comerciale și ale conturilor curente, infractorii au intervenit în comunicația dintre beneficiarii și executanții unor tranzacții economice prin scrisori tradiționale sau electronice considerate acte sub semnătură privată false, întocmite în numele executantului, prin care au anunțat beneficiarul despre schimbarea numărului contului executantului, respectiv au comunicat numărul noului cont curent, care nu avea nici o legătură cu executantul, și au cerut executarea creanțelor provenite în urma afacerilor întreprinse în favoarea noului cont curent. Prin inducerea în eroare în acest mod a beneficiarilor, N.D.C. (infracțiunile de la numerele 1., 2., 3. și 4,), G.P.D. (infracțiunile de la numerele 1., 2., 3. 4., 5., 6. și 7.), I.A.I.

(infracțiunile de la numerele 1., 2., 3. 4., 5., 6. și 7.) precum și complicii lor necunoscuți, au vrut să intre pe nedrept în posesia contravalorilor lucrărilor efectuate, respectiv în parte au și intrat în posesia acestora. Infracțiunile au fost următoarele: 1. În baza comenzii Eparhiei de Dincolo de Tisa a Bisericii Reformate din Ungaria, societatea H. Zrt. din Debrecen a efectuat lucrări în Debrecen. La 20 februarie 2014, complicele necunoscut al lui N.D.C., G.P.D. și I.A.I., prima dată prin telefon, ulterior printr-o scrisoare transmisă electronic, în numele firmei H. Zrt. a înștiințat reprezentantul eparhiei, că s-a modificat numărul contului curent al executantului, și a comunicat un număr de cont nou, în favoarea căruia la 03 martie 2014 beneficiarul a virat 515 milioane HUF.

Numărul de cont dat ca fiind cel nou a fost cel deschis la S.M. Zrt. fiind cel al firmei P.G.I. Kft., deschis pe numele lui T.P. N.D.C. a virat imediat mai departe toată suma pe conturile din Cehia și Slovacia ale firmei D. s.r.o., întemeiată cu ajutorul pașaportului olandez fals eliberat pe numele și cu datele lui A.B., de pe care I.A.I. - cu actele false eliberate pe numele lui A.B. - la 05 și 06 martie 2014 a ridicat în numerar jumătatea sumei, cu care a plecat la loc necunoscut. Prin comiterea infracțiunii de înșelăciune a produs Eparhiei Reformate de Dincolo de Tisa un prejudiciu în valoare de 515.041.468 HUF. Locul comiterii infracțiunii: Debrecen, Ungaria. La data de 03 martie 2014 N.D.C.

a virat banii obținuți în urma comiterii infracțiunii, prin înșelăciune de la victima Eparhia de Dincolo de Tisa a Bisericii Reformate la conturile străine din Cehia și Slovacia, cu scopul ascunderii originii banilor, ceea ce permite stabilirea suspiciunii infracțiunii de spălare de bani. N.D.C., G.P.D. și I.A.I., respectiv complicii lor necunoscuți, au comis infracțiunea de mai sus fiind conștienți de activitatea celorlalți și ajutându-se reciproc. Locul comiterii infracțiunii: Budapesta, Ungaria. 2. În baza comenzii Consiliului Local al Orașului Hajduboszormeny, firma Ke. Zrt, cu sediul în Debrecen, a efectuat lucrări în Hajduboszormeny. La 03 martie 2014 complicele necunoscut al lui N.D.C., G.P.D.

și I.A.I., prin poștă a trimis o scrisoare consiliului local, pe care ca expeditor era trecut numele firmei Ke. Kft. În înscrisul sub semnătură privată falsificat, Ke. Kft. a anunțat consiliul local despre schimbarea contului său curent, respectiv l-a rugat ca transferurile bancare să le îndeplinească în favoarea noului cont. Avansul care urma să fie virat a fost de 29.915.523 HUF, aceasta fiind suma pusă în pericol prin tentativa de infracțiune. Transferul bancar nu a avut loc, deci infracțiunea a rămas în faza de tentativă. N.D.C., G.P.D. și I.A.I., respectiv complicii lor necunoscuți au comis infracțiunea de mai sus fiind conștienți de activitatea celorlalți și ajutându-se reciproc. Locul comiterii infracțiunii: Hajduboszormeny, Ungaria.

În baza comenzii firmei M.M.V.K. Zrt., firma T.L.G. Kft. cu sediul în Budapesta, a avut de încasat contravaloarea prestațiilor efectuate. La data de 05 martie 2014 complicele necunoscut al lui I.A.I., a transmis firmei M.M.V.K. Zrt. pe cale electronică un înscris sub semnătură privată fals, în care în numele lui T.L.G. Kft. i-a anunțat despre schimbarea numărului de cont, respectiv a cerut ca transferurile bancare să fie îndeplinite în favoarea noului cont. Datorită certificărilor reciproce de mai multe nivele, transferul datoriei în sumă de 229.128.905 HUF nu a avut loc. Prin tentativa de infracțiune infractorii au pus în pericol această sumă. Contul curent specificat de infractori a fost cel al firmei T.L.G.

Kft., întemeiat cu ajutorul pașaportului olandez fals eliberat pe numele și cu datele lui A.B. N.D.C., G.P.D. și I.A.I., respectiv complicii lor necunoscuți, au comis infracțiunea de mai sus fiind conștienți de activitatea celorlalți și ajutându-se reciproc. Locul comiterii infracțiunii: Miskolc, Ungaria. Firma V.E. Zrt., cu sediul în Oroszlâny, avea o obligație de plată față de L. Hungaria Kft., cu sediul în Budapesta, cu care avea legături contractuale de lungă durată. Datoria în valoare de 60.450.887 HUF trebuia transferată la data de 17 martie 2014. La data de 13 martie 2014, complicele necunoscut al lui N.D.C., G.P.D. și I.A.I., a transmis o scrisoare către V.E. Zrt. prin firma de curierat D., pe care ca expeditor era trecut numele firmei L. Hungaria Kft.

în scrisoarea care se califică drept înscris sub semnătură privată falsificat, întocmită în numele firmei L. Hungaria Kft„ expeditorul a anunțat firma V.E. Zrt. despre schimbarea contului său curent, respectiv i-a rugat ca transferurile bancare să fie îndeplinite în favoarea noului cont. Numărul de cont nou a fost cel deschis la Ki. Bank Zrt. fiind cel al firmei P.G.I. Kft., deschis cu ajutorul pașaportului fals eliberat pe numele lui T.P. Datorită certificărilor reciproce, transferul datoriei nu a avut loc, dar prin tentativa de infracțiune infractorii au pus în pericol suma de 60.450.887 HUF. N.D.C., G.P.D. și I.A.I., respectiv complicii lor necunoscuți, au comis infracțiunea de mai sus fiind conștienți de activitatea celorlalți și ajutându-se reciproc.

Locul comiterii infracțiunii: Oroszlâny, Ungaria. În urma cumpărării de prestații, N.E.B.I.H. (Oficiul Național pentru Siguranța Alimentelor) a devenit dator către firma Kr. Kft. La 30 ianuarie 2014 o persoană neidentificată s-a prezentat prin telefon la N.E.B.I.H., afirmând că se numește K.P., este persoana competentă de la firma Kr. Kft., și a anunțat schimbarea contului curent al firmei sale. Anunțul a fost repetat în scris în 03 ianuarie 2014 - fiind comisă, astfel, infracțiunea de fals în acte private -, iar ca cont nou a fost specificat contul deschis la U. Bank Zrt. de G.P.D. pe numele lui J.B., în favoarea căruia N.E.B.I.H. - datorită inducerii în eroare - a transferat suma de 10.852.349 HUF, astfel că acesta a fost prejudiciul cauzat prin infracțiune.

N.D.C., G.P.D. și I.A.I., respectiv complicii lor necunoscuți, au comis infracțiunea de mai sus fiind conștienți de activitatea celorlalți și ajutându-se reciproc. Locul comiterii infracțiunii: Budapesta, Ungaria. Firma. M.M.F.I. Zrt. (MAPI) (Biroul Maghiar de Dezvoltare MAPI) a încheiat un contract cu G.E. Minoseg - es Szervezetfejlesztei Intezet (G.) (Institutul pentru Dezvoltări Calitative și Organizatorice Farmaceutice și Sanitare), prin care MAPI s-a angajat la efectuarea unor servicii de management al unui proiect. La 12 februarie 2014, o persoană neidentificată s-a prezentat prin telefon la MAPI, afirmând că se numește K.P., este angajata firmei G., și s-a interesat dacă G. are datorie expirată față de MAPI.

Femeia necunoscută a cerut ca copia facturii să fie trimisă la adresa electronică specificată de ea, și după ce a primit-o, făcând uz de aceasta, prin scrisoare electronică a anunțat G. despre schimbarea contului curent al firmei sale. În urma acestora, G. și-a îndeplinit obligația de plată în favoarea contului specificat de infractor, care de fapt a fost contul deschis la U. Bank Zrt de către G.P.D. cu actele olandeze false, eliberat pe numele și cu datele lui J.B. Prin fapta comisă, infractorii au cauzat firmei G. un prejudiciu de 7.954.818 HUF. G.P.D., I.A.I., respectiv complicii lor necunoscuți, au comis infracțiunea de mai sus fiind conștienți de activitatea celorlalți și ajutându-se reciproc.

Locul comiterii infracțiunii; Budapesta, Ungaria. 7. B.A.Z.M.K. (BAZ Megyei Korhâz) (Spitalul Județean Borsod- Abauj-Zemplen) (Spitalul Județean BAZ) și N. Kft. au fost de mai mult timp în relații contractuale de furnizor. La 03 februarie 2014, Spitalul Județean BAZ a fost informat printr-o scrisoare electronică despre schimbarea contului curent al firmei N. Kft., care a solicitat transferul datoriilor scadente la noul cont comunicat. Scrisoarea a sosit la adresa oficială a referentului spitalului de la o adresă electronică ce părea verosimilă. În următoarele câteva zile, până la 18 februarie 2014, Spitalul a transferat contravaloarea facturilor înaintate pe noul cont curent, infracțiunea a fost observată doar la sesizarea organelor de cercetare.

Contul comunicat de infractori de fapt a fost contul deschis la U. Bank Zrt. de G.P.D., cu pașaportul olandez fals eliberat pe numele și cu datele Iui J.B. Prin fapta comisă, infractorii au cauzat Spitalului Județean BAZ un prejudiciu de 8.944.847 HUF. G.P.D., I.A.I., respectiv complicii lor necunoscuți, au comis infracțiunea de mai sus fiind conștienți de activitatea celorlalți și ajutându-se reciproc. Locul comiterii infracțiunii: Miskolc, Ungaria. În cazul infracțiunilor de la punctele 5 și 7, transferurile sosite pe contul curent deschis la U. Bank Zrt. de G.P.D. cu pașaportul olandez fals eliberat pe numele și cu datele lui J.B. au fost virate mai departe de către făptuitori, pe contul din Slovacia al firmei D. s.r.o., deschis de I.A.I., făcând uz de pașaportul olandez fals eliberat pe numele și cu datele lui A.B.

Fapta comisă permite stabilirea suspiciunii infracțiunii de spălare de bani. În drept, autoritățile ungare au arătat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile prevăzute de art. 373 alin. (1), art. 399 alin. (3) pct., b, art. 342 alin. (1) pct. b și art. 345 C. pen. ungar. Potrivit legii penale din Ungaria durata maximă a pedepselor prevăzute pentru infracțiunile pentru care este cercetată penal persoana solicitată este de 10 ani închisoare. Instanța de fond a reținut că infracțiunile pentru care este cercetată persoana solicitată fac parte dintre infracțiunile prevăzute de art. 96 din Legea nr. 302/2004. În conformitate cu prevederile art. 103 alin. (1) și (3) din Legea nr. 302/2004, persoana solicitată a fost prezentată instanței și i s-a adus la cunoștință despre existența mandatului european de arestare, asupra conținutului acestuia, a posibilității de a consimți la predare către statul solicitant și de a renunța la regula specialității.

Persoana solicitată, după ce i s-au pus în vedere consecințele juridice ale consimțământului la predare, îndeosebi caracterul irevocabil al acestuia, a declarat că nu este de acord cu predarea sa către autoritatea solicitantă întrucât este supusă unei proceduri penale în România, respectiv are calitatea de denunțător, martor cu identitate protejată. De asemenea, instanța de fond i-a adus la cunoștință persoanei solicitate prevederile art. 115 din Legea nr. 302/2004 și aceasta a declarat că nu renunță la drepturile conferite de regula specialității, nefiind de acord să fie urmărită, judecată sau deținută în vederea executării unei pedepse sau măsuri de siguranță, ori suspusă oricărei alte restricții a libertății, pentru fapte comise anterior predării în baza prezentului mandat european de arestare.

În temeiul art. 103 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, modificată și completată, instanța de fond a procedat la ascultarea persoanei solicitate, aceasta arătând că nu are cunoștință de urmărirea penală efectuată autoritățile ungare, dar recunoaște o parte din faptele menționate în mandat și că dorește să execute pedeapsa în România în eventualitatea unei condamnări.

Instanța de fond a procedat la verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, precum și cele din Decizia - Cadru nr. 2002/584/JAI din data de 13 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Europene, inclusiv cele referitoare la motivele de refuz al executării mandatului european de arestare, atât cele obligatorii, cât și cele opționale, prevăzute de art. 98 din Legea nr. 302/2004, subliniind că nu se poate pronunța cu privire la temeinicia urmăririi penale efectuate de autoritățile judiciare ungare, neavând posibilitatea să cenzureze legalitatea urmăririi penale și a luării măsurii preventive a arestării preventive a persoanei împotriva căreia s-a emis un mandat european de arestare ori să se pronunțe asupra oportunității emiterii unui asemenea mandat.

În acest sens, a observat că, din adresa emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Gorj, rezultă că persoana solicitată a fost audiată ca martor într-o cauză penală. În acest context, contrar celor afirmate de persoana solicitată prin apărătorul ales, a apreciat că nu este incident cazul de refuz al executării prevăzut de art. 98 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, modificată și completată, întrucât acesta se referă doar la situația în care persoana solicitată este urmărită penal în România, nu și atunci când aceasta are calitatea de martor în cadrul unei proceduri penale.

Pentru aceste considerente, în baza art. 103 și art. 107 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, modificată și completată, a admis cererea formulată de Judecătoria Raională Debrecen - Ungaria, privind executarea mandatului european de arestare nr. 68.Bny 214/2015/2, emis la data 04 mai 2015 împotriva persoanei solicitate I.A.I. Totodată, apreciind că o mai bună reintegrare socială a persoanei solicitate se poate realiza prin executarea eventualei pedepse în România, instanța de fond a dispus predarea acesteia autorităților judiciare din Ungaria sub condiția prevăzută de art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, în sensul că dacă se va pronunța împotriva persoanei solicitate o pedeapsă privativă de libertate, aceasta să fie transferată în România pentru executarea pedepsei.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat contestație persoana solicitată I.A.I., arătând că este incident motivul de refuz prevăzut de art. 98 alin. (2) lit. b) C. proc. pen., dată fiind calitatea sa de martor într-un dosar aflat în cercetări la D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Gorj, în condițiile în care faptele din acest dosar sunt aceleași pentru care s-a emis mandatul european de arestare. Examinând contestația formulată, Înalta Curte constată că aceasta nu este fondată pentru motivele arătate în continuare. Așa cum a reținut instanța de fond, din conținutul semnalării Biroului National Sirene nr. l5060669/SIRENE din data de 23 iunie 2015, rezultă că față de persoana solicitată I.A.I.

a fost demarată o procedură de urmărire penală de către Judecătoria Raională Debrecen - Ungaria pentru comiterea infracțiunilor de spălare a produselor infracțiunii, înșelăciune și falsificare de acte oficiale și uz de fals, în bandă organizată, infracțiuni care figurează în enumerarea faptelor penale pentru care nu este necesară verificarea condiției dublei incriminări. Se constată că, în vederea efectuării cercetărilor în Dosarul nr. 68.Bny 214/2015/2, la data de 04 mai 2015 s-a dispus arestarea persoanei solicitate, mandatul european de arestare ce face obiectul prezentei cauză constituind, potrivit legislației ungare și mandat național. Din conținutul mandatului european de arestare rezultă următoarea situație de fapt: I.A.I., legitimându-se cu pașaportul olandez fals eliberat pe numele și cu datele lui A.B., a fondat în Slovacia societatea comercială D. s.r.o.

(SRL), respectiv în Ungaria societatea comercială T.L.G. Kft. (SRL). Această societate din urmă a fost înmatriculată la Registrul Comerțului din Budapesta la 03 martie 2014, prin acest fapt I.A.I. a comis infracțiunea de fals în înscrisuri oficiale. Utilizând documentele societăților comerciale, respectiv pașaportul olandez fals, aceasta a deschis conturi curente pentru firmele slovace și maghiare întemeiate, la filialele din Budapesta ale următoarelor bănci, prin care a comis cu 3 acte infracționale infracțiunea de fals în înscrisuri oficiale: la K. Bank Europa Zrt. deschiderea contului curent pentru firma T.L.G. Kft. la 03 martie 2014; la U. Bank Hungary Zrt. deschiderea contului curent pentru firma D. s.r.o.

la 14 februarie 2014; la E. Bank Hungary Zrt. deschiderea contului curent pentru firma D. s.r.o. la 12 februarie 2014. Fiind în posesia societăților comerciale și ale conturilor curente, I.A.I. împreună cu alte persoane au intervenit în comunicația dintre beneficiarii și executanții unor tranzacții economice prin scrisori tradiționale sau electronice considerate acte sub semnătură privată false, întocmite în numele executantului, prin care au anunțat beneficiarul despre schimbarea numărului contului executantului, respectiv au comunicat numărul noului cont curent, care nu avea nici o legătură cu executantul, și au cerut executarea creanțelor provenite în urma afacerilor întreprinse în favoarea noului cont curent.

Prin inducerea în eroare în acest mod a beneficiarilor, N.D.C., G.P.D., I.A.I., precum și complicii lor necunoscuți, au vrut să intre pe nedrept în posesia contravalorilor lucrărilor efectuate, iar în parte au și intrat în posesia acestora. Activitatea infracțională a fost realizată de N.D.C., G.P.D. și I.A.I. împreună cu alte persoane necunoscute, fiecare cunoștință de activitatea celorlalți și ajutându-se reciproc. Faptele menționate fac parte din categoria celor care exclud verificarea condiției dublei incriminări, însă se constată că sunt incriminate și în legea penală română, regăsindu-se în conținutul infracțiunilor de înșelăciune, fals și uz de fals, constituire grup infracțional organizat și spălare de bani, fiind sancționate cu pedeapsa închisorii.

Pe baza mandatului european de arestare astfel emis, în conformitate cu dispozițiile art. 101 din Legea nr. 302/2004, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a dispus, prin ordonanța nr. 1910/II/5/2014 din data de 13 ianuarie 2015, procurorul a dispus reținerea persoanei solicitate pentru o durată de 24 de ore, începând cu data de 01 iulie 2015 orele 12,00, după ce a fost audiată de procuror. Curtea de Apel Bacău, prin încheierea nr. 10/MEA din data de 02 iulie 2015, în temeiul art. 101 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, a dispus arestarea persoanei solicitate pentru o durată de 15 zile, începând cu data de 02 iulie 2015 și până la data de 16 iulie 2015, inclusiv și a fixat termen la data de 08 iulie 2015 pentru ca procurorul să prezinte mandatul european de arestare emis de autoritățile din Ungaria, precum și traducerea acestuia în limba română.

Analizând actele dosarului, Înalta Curte observă că în fața instanței de fond persoana solicitată a precizat că nu dorește să fie predată autorităților ungare întrucât cu privire la aceleași fapte se desfășoară cercetări și într-un dosar al D.I.I.C.O.T. — Biroul Teritorial Gorj, în care are calitatea de martor, iar în fața instanței de control judiciar a precizat că această calitate a dobândit-o ca urmare a colaborării cu organele de poliție în respectiva cauză. Totodată, în declarația dată în fața instanței persoana solicitată a solicitat aplicarea regulii specialității, iar în situația în care se va admite cererea de predare și va fi condamnată în Ungaria dorește să execute pedeapsa în România.

Potrivit art. 103 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, în cazul în care persoana solicitată declară că este de acord cu predarea sa, dacă nu este incident vreunul din motivele de refuz al executării prevăzute de art. 98 din același act normativ, judecătorul se poate pronunța prin sentință deopotrivă asupra arestării și predării persoanei solicitate. Conform alin. (7) al aceluiași art. dacă persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă cu audierea acesteia cu privire exclusiv la poziția acesteia față de existența unuia dintre motivele obligatorii sau opționale de neexecutare.

Totodată, se constată că dispozițiile art. 98 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 302/2004 prevăd că autoritatea judiciară română poate refuza executarea mandatului european de arestare când persoana care face obiectul mandatului european de arestare este supusă unei proceduri penale în România pentru aceeași faptă care a motivat mandatul european de arestare. Examinând susținerile contestatoarei și actele dosarului, Înalta Curte observă că, în cauză, nu este incident motivul de refuz prevăzut de art. 98 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 302/2004, întrucât persoana solicitată nu are calitatea de suspect sau inculpat în dosarul aflat în cercetare la D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Gorj, ci doar calitatea de martor.

Or, potrivit dispozițiilor procedural penale române (art. 32 raportat la art. 77 și art. 82 C. proc. pen.), doar suspectul și inculpatul sunt persoanele împotriva cărora se exercită o acțiune judiciară, martorul fiind acea persoană care nu este parte în procesul penal și care are cunoștință despre fapte sau împrejurări de fapt care constituie probe într-o cauză penală (art. 114 și art. 115 C. proc. pen.). Pe de altă parte, situațiile prevăzute de art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 constituie motive facultative de refuz pentru autoritatea judiciară română (legiuitorul utilizând expresia poate refuza) și nu motive obligatorii, astfel că instanța română poate dispune executarea mandatului european de arestare chiar în lipsa acordului persoanei solicitate dacă apreciază că sunt îndeplinite toate condițiile pentru aceasta.

Mai mult, motivele invocate de persoana solicitată pentru a justifica refuzul la predare, așa cum le-am detaliat anterior, nu se încadrează în niciuna dintre situațiile prevăzute expres și limitativ de dispozițiile art. 98 din Legea nr. 302/2004, și, ca atare, criticile apărării cu privire la acest aspect nu pot fi primite. În aceste condiții, Înalta Curte constată că instanța de fond a apreciat în mod corect că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 302/2004 pentru executarea mandatului de arestare emis de Judecătoria Raională Debrecen -Ungaria cu privire la persoana solicitată I.A.I., întrucât acesta a fost emis pentru efectuarea de cercetări, cuprinde faptele pentru care se solicită predarea și nu există niciun impediment în executare, cu respectarea, desigur, a dispozițiilor art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 și a regulii specialității potrivit art. 115 alin. (2) același act normativ, astfel cum a precizat contestatoarea în declarația dată.

Pentru motivele de mai sus, în conformitate cu dispozițiile art. 425 1 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată I.A.I. împotriva sentinței penale nr. 95/MEA din 13 iulie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie, în Dosarul nr. 443/32/2015. În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., având în vedere că se află în culpă procesuală, contestatoarea persoană solicitată va fi obligată la plata sumei de 600 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată I.A.I. împotriva sentinței penale nr. 95/MEA din 13 iulie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie, în Dosarul nr. 443/32/2015. Obligă contestatoarea persoană solicitată la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 23 iulie 2015.