ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1944/2012

Asupra conflictului

negativ de competență de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea

înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Mureș, C.E.B.P.B. România SA a

solicitat încuviințarea executării silite a titlului executoriu constând în

contractul de credit nr. 423702G0140576818 din 18 iunie 2008 încheiat între

creditoarea P.B. România SA și S.L.M., pentru recuperarea creanței înscrise în

titlu, plus cheltuieli de executare.

Judecătoria

Târgu Mureș

a declinat competența de soluționare a

cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 3 București, instanța în circumscripția

căreia domiciliază debitorul, reținând că potrivit art. 373

1

C.

proc. civ. raportat la art. 373 alin. (2) C. proc. civ., cererea de

încuviințare a executării se îndreaptă la instanța în circumscripția căreia se

află domiciliul debitoarei, așa cum rezultă din încheierea nr. 5062 din 16

decembrie 2011.

Prin sentința civilă

nr. 6618 din 30 septembrie 2011, Judecătoria Sectorului 3 București, a declinat

competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite a

debitoarei S.L.M., în favoarea Judecătoriei

Târgu

Mureș

, apreciind că, în speță, petenta a solicitat în mod expres

încuviințarea executării silite pe raza Judecătoriei

Târgu

Mureș și că, în niciun caz nu se poate susține că între instanța în a cărei

circumscripție

se află bunurile sau conturile debitorului și instanța în a cărei

circumscripție se află sediul sau domiciliul debitorului ar exista întotdeauna

identitate, respectiv nu s-ar putea susține că un debitor are bunuri sau

conturi numai în localitatea în care își are sediul sau domiciliul, iar faptul

că executorul a solicitat expres încuviințarea pe raza localității

Târgu Mureș justifică evidența competenței

Judecătoriei

Târgu Mureș.

Constatând ivit

conflictul negativ de competență, Judecătoria Sectorului 3 București a înaintat

cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție, spre soluționare.

Investită cu

soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte va stabili

competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei

Târgu Mureș

, pentru următoarele considerente:

Art. 373 alin. (1) C.

proc. civ. prevede că, dacă prin lege nu se dispune altfel, hotărârile

judecătorești și celelalte titluri executorii se execută de executorul

judecătoresc din circumscripția curții de apel în care urmează să se efectueze

executarea ori, în cazul urmăririi bunurilor, de către executorul judecătoresc

din circumscripția curții de apel în care se află acestea. Dacă bunurile

urmăribile, mobile sau imobile, se află în circumscripțiile mai multor curți de

apel, este competent oricare dintre executorii judecătorești care funcționează

pe lângă una dintre acestea.

Conform art. 373

1

alin. (1) C. proc. civ., cererea de executare silită, însoțită de titlul

executoriu, se depune la executorul judecătoresc, dacă legea nu prevede altfel.

Acesta, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea cererii, va solicita

instanței de executare încuviințarea executării silite, înaintându-i, în copie,

cererea de executare și titlul respectiv.

Instanța de executare

este definită, în art. 373 alin. (2) C. proc. civ., ca fiind judecătoria în

circumscripția căreia se face executarea, în afara cazurilor în care legea

dispune altfel.

Așadar, încuviințarea

executării silite o face judecătoria aflată în raza curții de apel în

circumscripția căreia se află sediul executorului judecătoresc ce va face

executarea silită.

Având în vedere că,

față de art. 373

1

alin. (4) C. proc. civ., cererea de încuviințare a

executării silite poate fi respinsă numai dacă cererea de executare silită este

de competența altui organ de executare decât cel sesizat; titlul nu a fost

învestit cu formulă executorie, dacă, potrivit legii, această cerință este

necesară pentru pornirea executării silite; creanța nu este certă, lichidă și

exigibilă; titlul cuprinde dispoziții care nu se pot aduce la îndeplinire prin

executare silită; există alte impedimente prevăzute de lege, înseamnă că

executorul judecătoresc nu este obligat să indice, în chiar cererea de

încuviințare a executării silite, bunurile asupra cărora se va face executarea.

În plus, art. 373

1

alin. (3) C. proc. civ. arată că, în temeiul încheierii prin care se admite

cererea de încuviințare a executării silite, executorul judecătoresc poate

proceda la executarea silită a obligației stabilite prin titlul executoriu în

oricare dintre formele prevăzute de lege.

Prin urmare, este

inutil ca la momentul încuviințării executării silite să se verifice locul unde

s-ar afla bunurile ce urmează să fie executate silit, situarea și existența ca

atare a bunurilor interesând doar la momentul executării propriu-zise.

Cu alte cuvinte,

faptul că, la momentul încuviințării executării silite, bunul se află în raza

unei anumite instanțe, va fi total lipsit de relevanță pentru determinarea

„instanței de executare”, în sensul art. 373 alin. (2) C. proc. civ., dacă,

până, la momentul executării efective, a ieșit din raza acelei instanțe.

În cazul în care s-a

cerut încuviințarea executării silite în toate formele de executare, sintagma

„judecătoria în circumscripția căreia se face executarea” nu poate fi

înțeleasă, doar în baza unei prezumții simple, ca fiind instanța domiciliului

debitorului.

De vreme ce, față de

art. 373

1

alin. (1) C. proc. civ., creditorul își poate alege

executorul, iar această alegere are consecințe și sub aspectul competenței

materiale și teritoriale în faza a doua a procesului civil, în condițiile art. 373

alin. (1) și (2) C. proc. civ., limitarea competenței la instanța în raza

căreia s-ar putea afla bunuri ale debitorului nu are niciun suport legal.

Se constată că, în

cauză, creditoarea și-a manifestat voința ca executarea silită a debitorului să

se facă pe raza Judecătoriei Târgu Mureș.

Ca urmare, față de

cele ce preced, în temeiul art. 22 alin. (3) C. proc. civ., raportat la art. 373

alin. (2) din același cod, competența de soluționare a cauzei va fi stabilită

în favoarea Judecătoriei

Târgu Mureș.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește

competența de soluționare a litigiului ivit între creditoarea P.B. ROMÂNIA S.A.

BUCUREȘTI și debitoarea S.L.M. în favoarea Judecătoriei Târgu Mureș.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

4 aprilie 2012.