ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2062/2011

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei. Soluțiile pronunțate de instanțele aflate în conflict Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bistrița, reclamanta SC R.I. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice Bistrița-Năsăud, suspendarea măsurilor asiguratorii instituite de Serviciul Inspecție Fiscală III din cadrul autorității pârâte, comunicate cu Adresa din 16 octombrie 2010. În motivarea cererii, reclamanta a arătat că în cazul aplicării măsurilor de blocare a conturilor, societatea s-ar afla în imposibilitate de a continua activitatea, de a face plăți sau încasări către furnizori, buget, alte plăți clienți.

Prin întâmpinarea formulată, pârâta a invocat inadmisibilitatea cererii de ordonanță președințială, iar pe fond a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată. Prin Sentința civilă nr. 5855 din data de 12 noiembrie 2010, Judecătoria Bistrița a admis excepția necompetenței materiale, ridicată din oficiu și, în consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta SC R.I. SRL în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice Bistrița-Năsăud, în favoarea Curții de Apel Cluj. Pentru a pronunța această soluție, instanța a avut în vedere prevederile art. 581 alin. (2) C. proc.

civ., în care se arată că “cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe asupra fondului dreptului”, coroborate cu cele ale art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 care prevăd că “Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora (...) mai mari de 500.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel”. Învestită cu soluționarea cauzei, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 53 din 28 ianuarie 2011, a admis excepția necompetenței materiale și, în consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta SC R.I.

SRL în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice Bistrița-Năsăud, în favoarea Judecătoriei Bistrița. Pentru a pronunța această soluție, instanța de apel a reținut, în esență, că în cauză nu sunt incidente prevederile art. 582 C. proc. civ. și cele ale art. 10 din Legea nr. 554/2004, texte care reprezintă norma generală, câtă vreme există o normă procedurală specială, derogatorie de la dreptul comun, care consacră în mod explicit competența de soluționare a măsurilor asiguratorii, inclusiv suspendarea acestora. Totodată, a constatat existența unui conflict negativ de competență și a sesizat instanța competentă să soluționeze conflictul intervenit în soluționarea litigiului dedus judecății.

2. Stabilirea instanței competente să soluționeze cauza de față Analizând cauza, în raport de dispozițiile art. 22 alin. (1) - (3) C. proc. civ., având în vedere cadrul legal aplicabil, Înalta Curte constată că revine Judecătoriei Bistrița competența materială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente: Instanța de fond a fost învestită cu soluționarea unei cereri de suspendare a deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii nr. 2417 emisă la data de 1 septembrie 2010 de către Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Bistrița-Năsăud. Potrivit art. 129 alin. (11) C. proc. fisc. împotriva actelor prin care se dispun și se duc la îndeplinire măsurile asigurătorii cel interesat poate face contestație în conformitate cu art. 172 iar potrivit art. 172 alin. (4) din același act normativ contestația se introduce la instanța judecătorească competentă și se judecă în procedură de urgență.

Norma de competență cuprinsă în prevederea legală menționată are un caracter special derogatoriu, atât în raport cu dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004, dreptul comun în materia actelor administrativ-fiscale, cât și față de normele generale cuprinse în Codul de procedură civilă. Așadar, instanța competentă din punct de vedere material să soluționeze cauza dedusă prezentei judecăți nu va fi stabilită în raport de criteriile instituit de dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004 ci în raport de dispozițiilor speciale prevăzute de art. 172 alin. (4) C. proc. fisc. În condițiile în care pentru soluționarea contestației împotriva actelor administrativ-fiscale prin care se instituie măsuri asiguratorii plenitudinea de competență din punct de vedere material revine judecătoriei și în ceea ce privește suspendarea executării.

Respectivelor acte, competența de soluționare a cauzei revine aceleiași instanțe. În consecință, competența materială și teritorială de soluționare a cauzei deduse prezentei judecăți aparține Judecătoriei Bistrița în raza căreia are domiciliul fiscal reclamanta.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta SC R.I. SRL și pe pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice Bistrița-Năsăud în favoarea Judecătoriei Bistrița. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 aprilie 2011.