ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2062/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2062/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra conflictului
negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele
cauzei. Soluțiile pronunțate de instanțele aflate în conflict
Prin acțiunea înregistrată pe rolul
Judecătoriei Bistrița, reclamanta SC R.I. SRL a solicitat, în contradictoriu cu
pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a
Finanțelor Publice Bistrița-Năsăud, suspendarea măsurilor asiguratorii
instituite de Serviciul Inspecție Fiscală III din cadrul autorității pârâte,
comunicate cu Adresa din 16 octombrie 2010.
În motivarea cererii,
reclamanta a arătat că în cazul aplicării măsurilor de blocare a conturilor,
societatea s-ar afla în imposibilitate de a continua activitatea, de a face
plăți sau încasări către furnizori, buget, alte plăți clienți.
Prin întâmpinarea
formulată, pârâta a invocat inadmisibilitatea cererii de ordonanță
președințială, iar pe fond a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată.
Prin Sentința civilă
nr. 5855 din data de 12 noiembrie 2010, Judecătoria Bistrița a admis excepția
necompetenței materiale, ridicată din oficiu și, în consecință, a declinat
competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta SC R.I. SRL în
contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția
Generală a Finanțelor Publice Bistrița-Năsăud, în favoarea Curții de Apel Cluj.
Pentru a pronunța
această soluție, instanța a avut în vedere prevederile art. 581 alin. (2) C.
proc. civ., în care se arată că “cererea de ordonanță președințială se va
introduce la instanța competentă să se pronunțe asupra fondului dreptului”,
coroborate cu cele ale art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 care prevăd că
“Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile
publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite,
contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora (...) mai mari de
500.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ
și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede
altfel”.
Învestită cu
soluționarea cauzei, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, contencios
administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 53 din 28 ianuarie 2011, a admis
excepția necompetenței materiale și, în consecință, a declinat competența de
soluționare a cauzei privind pe reclamanta SC R.I. SRL în contradictoriu cu
pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a
Finanțelor Publice Bistrița-Năsăud, în favoarea Judecătoriei Bistrița.
Pentru a pronunța
această soluție, instanța de apel a reținut, în esență, că în cauză nu sunt
incidente prevederile art. 582 C. proc. civ. și cele ale art. 10 din Legea nr.
554/2004, texte care reprezintă norma generală, câtă vreme există o normă
procedurală specială, derogatorie de la dreptul comun, care consacră în mod
explicit competența de soluționare a măsurilor asiguratorii, inclusiv
suspendarea acestora.
Totodată, a constatat
existența unui conflict negativ de competență și a sesizat instanța competentă
să soluționeze conflictul intervenit în soluționarea litigiului dedus judecății.
Stabilirea
instanței competente să soluționeze cauza de față
Analizând cauza, în
raport de dispozițiile art. 22 alin. (1) - (3) C. proc. civ., având în vedere
cadrul legal aplicabil, Înalta Curte constată că revine Judecătoriei Bistrița
competența materială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a
fost învestită cu soluționarea unei cereri de suspendare a deciziei de
instituire a măsurilor asiguratorii nr. 2417 emisă la data de 1 septembrie 2010
de către Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a
Finanțelor Publice a județului Bistrița-Năsăud.
Potrivit art. 129
alin. (11) C. proc. fisc. împotriva actelor prin care se dispun și se duc la
îndeplinire măsurile asigurătorii cel interesat poate face contestație în
conformitate cu art. 172 iar potrivit art. 172 alin. (4) din același act
normativ contestația se introduce la instanța judecătorească competentă și se
judecă în procedură de urgență.
Norma de competență
cuprinsă în prevederea legală menționată are un caracter special derogatoriu,
atât în raport cu dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004, dreptul comun în
materia actelor administrativ-fiscale, cât și față de normele generale cuprinse
în Codul de procedură civilă.
Așadar, instanța
competentă din punct de vedere material să soluționeze cauza dedusă prezentei
judecăți nu va fi stabilită în raport de criteriile instituit de dispozițiile
art. 10 din Legea nr. 554/2004 ci în raport de dispozițiilor speciale prevăzute
de art. 172 alin. (4) C. proc. fisc.
În condițiile în care
pentru soluționarea contestației împotriva actelor administrativ-fiscale prin
care se instituie măsuri asiguratorii plenitudinea de competență din punct de
vedere material revine judecătoriei și în ceea ce privește suspendarea
executării. Respectivelor acte, competența de soluționare a cauzei revine
aceleiași instanțe.
În consecință,
competența materială și teritorială de soluționare a cauzei deduse prezentei
judecăți aparține Judecătoriei Bistrița în raza căreia are domiciliul fiscal
reclamanta.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența
de soluționare a cauzei privind pe reclamanta SC R.I. SRL și pe pârâta Agenția
Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice
Bistrița-Năsăud în favoarea Judecătoriei Bistrița.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 6 aprilie 2011.