ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4633/2010

Asupra conflictului negativ

de competență de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Reclamanta A.F.P. Bistrița a solicitat anularea

deciziei din 12 august 2009 emisă de D.G.F.P. Bistrița-Năsăud, precum și a măsurilor

dispune prin procesul-verbal de inspecție.

În motivarea cererii,

reclamanta a arătat că prin procesul-verbal al cărui anulare o solicită s-a reținut

faptul că funcționarii publici din cadrul compartimentului juridic al A.F.P. Bistrița

au cauzat bugetului de stat, prin nerespectarea obligației de numire lichidatori

în cazul a opt societăți comerciale dizolvate în baza Legii nr. 31/1990, un prejudiciu

în cuantum de 37.157 RON, deși faptele reținute nu constituie abateri de la legalitate

care să fi determinat producerea de prejudicii.

Reclamanta a mai reținut

că neanalizarea de către organele de inspecție fiscală din cadrul D.G.F.P. Bistrița-Năsăud

a condițiilor generale ale răspunderii civile nu poate atrage răspunderea civilă,

astfel că imputarea unor sume de bani funcționarilor publici din cadrul A.F.P. Bistrița

este făcută cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.

La termenul din 09 octombrie

2009, instanța, din oficiu, a invocat excepția necompetenței sale materiale, reținând

că potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ,

litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice

locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, precum și accesorii

ale acestora de până la 500.000 RON se soluționează de tribunalele administrativ-fiscale.

Analizând cu prioritate,

conform art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepția de necompetență materială, Tribunalul

Bistrița-Năsăud, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin

sentința civilă nr. 434/CA din 18 decembrie 2009, a admis excepția de necompetență

materială a Tribunalului și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea

Curții de Apel Cluj, secția comercială, contencios administrativ și fiscal.

Astfel sesizată, Curtea

de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința

civilă nr. 156 din 12 aprilie 2010, a admis, la rându-i, excepția de necompetență

materială a acestei instanțe, invocată din oficiu la termenul din 09 octombrie 2009,

și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bistrița-Năsăud.

Totodată, a constatat

ivit conflictul negativ de competență între Curtea de Apel Cluj și Tribunalul Bistrița-Năsăud

și a dispus trimiterea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea

soluționării lui.

Pentru a pronunța această

sentință, instanța a reținut că prevederile art. 22 alin. (8) din O.G. nr. 119/1999

privind controlul intern și financiar preventiv, trebuie interpretate în sensul

aplicării dispozițiilor Legii nr. 554/2004, raportat la prevederile art. 29 din

acest act normativ, precum și la împrejurarea că excepția privind judecarea acestor

litigii de către Curțile de apel nu este instituită printr-o lege organică.

Constatându-se conflict

de competență, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru

pronunțarea unui regulator de competență.

Sesizată, în condițiile

art. 22 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că

instanța competentă să soluționeze pricina este Tribunalul Bistrița-Năsăud, secția

contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:

Cererea de chemare în

judecată are ca obiect anularea deciziei emise în baza dispozițiilor O.G. nr. 119/1999,

privind controlul intern și financiar preventiv, astfel că raportat la valoarea

obiectului cauzei și la faptul că actele contestate au fost emise de o autoritate

locală, competența de soluționare a cauzei revine Tribunalului.

Într-adevăr, în cauză

s-a solicitat anularea deciziei D.G.F.P. Bistrița-Năsăud din 12 august 2009 și a

procesului-verbal de inspecție din 20 iulie 2009, fiind vorba, ca atare, despre

o autoritate locală, iar suma reținută drept prejudiciu cauzat bugetului de stat

și imputată funcționarilor considerați vinovați este de 37.157 RON.

Fiind vorba de creanțe

fiscale, la stabilirea instanței competente Înalta Curte de Casație și Justiție

va avea în vedere criteriul valoric al creanței, iar nu emitentul actului atacat.

Competența materială a

instanței de contencios administrativ și fiscal este reglementată de dispozițiile

art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 potrivit cărora „Litigiile privind actele

administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum

și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii

ale acestora de până la 500.000 RON se soluționează în fond de către Tribunalele

administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate

de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite,

contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000

RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale

Curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel”.

Deci, art. 10 alin.

(1) din Legea nr. 554/2004, reglementează competența materială a instanței de contencios

administrativ și fiscal, prin derogare de la prevederile C. proc. civ. în raport

cu organul emitent al actului și în funcție de cuantumul sumei ce formează obiectul

actului administrativ contestat.

Prin urmare, cuantumul

sumei ce formează obiectul actului administrativ contestat este sub 500.000 RON,

astfel că instanța competentă să soluționeze cauza în primă instanță este Tribunalul

Bistrița-Năsăud, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei privind A.F.P. Bistrița și D.G.F.P. Bistrița-Năsăud în favoarea

Tribunalului Bistrița-Năsăud, secția contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 28 octombrie 2010.