ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 29.02.2012

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1404/2012

HOTĂRÂRE
29.02.2012
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1404/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin sentința civilă

nr. 1555 din 29 septembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Caraș-Severin a fost

admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul P.M., împotriva pârâtului

Statul Român prin M.F.P. reprezentat prin D.G.F.P. Caraș-Severin și a fost

obligat pârâtul să-i plătească reclamantului suma de 6.000 euro, echivalentă în

lei la data efectuării plății, cu titlu de daune morale.

În considerente s-a

reținut că reclamantul a fost condamnat la 7 luni închisoare pentru trecerea

frauduloasă a frontierei.

În aceste condiții,

s-a apreciat că cererea reclamantului de acordare a daunelor morale este

întemeiată, iar la stabilirea întinderii acestora s-au avut în vedere

consecințele negative suferite de reclamant, atât pe plan fizic cât și psihic

importanța valorii morale lezate, intensitatea cu care reclamantul a perceput

consecințele vătămării. Dându-se eficiență criteriului unei satisfacții

suficiente și echitabile, cererea a fost admisă pentru suma de 6.000 euro.

Împotriva sentinței a

declarat apel pârâtul Statul Român prin M.F.P. reprezentat de D.G.F.P. Caraș-Severin,

solicitând admiterea acestuia în sensul schimbării hotărârii și respingerii

acțiunii.

În motivarea apelului

s-a arătat că reclamantul nu poate beneficia de prevederile Legii nr. 221/2009

deoarece sentința penală invocată, respectiv nr. 838 din 05 decembrie 1985,

definitivă și executorie, nu a fost desființată, anulată sau casată ca urmare a

exercitării vreunei căi extraordinare de atac.

Această stare de

fapt, în opinia apelantului, nu echivalează cu o condamnare și nu ar putea

constitui un temei pentru acordarea despăgubirilor morale, reclamantul

pretinzând că a trecut înot Fluviul Dunărea în anul 1985, pentru a ajunge în

fosta R.S.F. Iugoslavia.

Suma de 6.000 euro,

reprezentând despăgubiri morale reprezintă o îmbogățire fără just temei, fiind

nejustificată deoarece include o doză mare de aproximare și subiectivism.

S-a solicitat

respingerea ca nefondată a acțiunii.

Prin decizia civilă

nr. 547/ A din 10 martie 2011 Curtea de Apel Timișoara a admis apelul și a

schimbat în tot sentința în sensul respingerii acțiunii.

În considerentele

deciziei s-a reținut că motivul pentru care reclamantul nu are dreptul la

despăgubiri morale în baza art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009 este

faptul că acest text legal, care reprezintă temeiul juridic al acțiunii

acesteia, a fost declarat neconstituțional prin decizia nr. 1358 din 21

octombrie 2010 a Curții Constituționale, decizie publicată în M. Of. nr. 761

din 15 noiembrie 2010.

Împotriva deciziei

instanței de apel a declarat recurs reclamantul solicitând casarea acesteia și

menținerea sentinței. In motivare și-a exprimat nemulțumirea față de modul de

soluționare a cauzei și de apreciere a probelor.

Recursul este nul.

Potrivit art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea

nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și

dezvoltarea lor.

În ce privește

motivele de nelegalitate care pot fi invocate pe calea recursului, acestea sunt

limitativ reglementate de dispozițiile art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ.

În speță, recurentul

nu a invocat niciunul dintre cazurile de modificare ori casare prevăzute de

textul menționat anterior și nici dezvoltarea criticilor acestora nu face

posibilă încadrarea, în condițiile art. 306 alin. (3) C. proc. civ., în vreunul

din motivele de recurs.

Așa-zisele aspecte de

nelegalitate au constat în considerații de ordin general referitoare la

aprecierea probelor și exprimarea nemulțumirii față de modul de soluționare a

apelului, aspecte care nu pot fi reținute drept motive de recurs.

Față de cele ce

preced, se va constata nulitatea recursului.

Constată nul recursul

declarat de reclamantul P.M. împotriva deciziei nr. 547/ A din 10 martie 2011

pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 29 februarie 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-04-27
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2851/2012
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Caraș-Severin, reclamanta Ș.A. a chemat în judecată pe pârâtul Statul Român, prin M.F.P., solicitând instanței să constate caracterul politic al condamnăr
ÎCCJ 2012-05-17
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3409/2012
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 538 din 30 martie 2010, pronunțată de Tribunalul Caraș-Severin, a fost admisă în parte cererea precizată formulată de reclamanta G.E. împotriva pârâtului Statul Român rep
ÎCCJ 2012-03-01
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1426/2012
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Caraș-Severin sub nr. 4101/115 din 4 decembrie 2009, reclamanta P.M. a chemat în judecată pârâtul Statul Român, prin M.F.P., solicitând ins
ÎCCJ 2011-12-02
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8566/2011
Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de față; Prin Sentința civilă nr. 1122 din 25 iunie 2010 pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă, a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul M.V.,
ÎCCJ 2012-05-17
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3411/2012
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 1812/PI din 8 iulie 2010, Tribunalul Timiș a admis în parte acțiunea întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 221/2009 raportate la art. 4, art. 16, din Constituția României,
Sursă