ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1141/2012

Asupra conflictului

de competență, constată următoarele:

Prin acțiunea

înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la data de 09 februarie 2011,

contestatorul C.D.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta casa de pensii a

M.A.I., anularea deciziei de pensie din 27 decembrie 2010 și să i se plătească

diferențele de drepturi, precum și dobânda legală aferentă, calculată până la

executarea obligației de plată.

Tribunalul Dolj,

secția conflicte de muncă și asigurări sociale, prin sentința nr. 7256 din 11

mai 2011 a admis excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu. A

declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București,

secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

S-a reținut că

obiectul dosarului îl constituie o contestație formulată împotriva unei decizii

emisă în baza Legii nr. 119/2010, prin care a fost recalculată pensia militară

de serviciu a reclamantului.

Deoarece decizia

contestată este emisă în baza Legii nr. 119/2010, s-a reținut că acțiunea se

judecă în conformitate cu prevederile respectivei legi, care fac trimitere la

procedura de contestare prevăzută de Legea nr. 19/2000.

Invocându-se

dispozițiile art. 156 din Legea nr. 19/2000 și având în vedere că pârâta își

are sediul în București, a fost declinată competența de soluționare a cauzei în

favoarea Tribunalului București.

Tribunalul București,

secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, prin sentința civilă

nr. 10431 din 21 noiembrie 2011 a admis excepția de necompetență teritorială. A

declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj. A

constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul, în

vederea soluționării acestuia, la Înalta Curte de Casație și Justiție.

S-a reținut, pornind

de la prevederile art. 154 alin. (1) și art. 156 din Legea nr. 263/2010, prin

raportare la art. 725 alin. (1) C. proc. civ., că pentru stabilirea competenței

teritoriale prezintă interes legea de procedură în vigoare la momentul

sesizării instanței, respectiv Legea nr. 263/2010 care a intrat în vigoare la

23 decembrie 2010 și care a modificat norma de competență reglementată de art.

156 din Legea nr. 19/2000, lege care de altfel a fost abrogată.

S-a constatat astfel

că aparține Tribunalului Dolj competența soluționării cauzei, ca instanță în

circumscripția căreia se află reședința reclamantului.

Regulatorul de

competență urmează a fi pronunțat în favoarea Tribunalului Dolj, în

considerarea argumentelor ce succed.

În stabilirea

instanței competentă teritorial să soluționeze prezenta cauză, trebuie corect

interpretate dispozițiile legale ce vizează aplicarea legilor în timp, în

funcție de succesiunea acestora.

Astfel, este adevărat

că art. 156 din Legea nr. 19/2000, în vigoare la data emiterii deciziei a cărei

anulare se solicită, prevedea că se adresează instanței în a cărei rază

teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul, cererile îndreptate

împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de pensii, celelalte

cereri adresându-se instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul

sau sediul pârâtul.

Textul menționat mai

sus a fost însă abrogat expres prin art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice.

Prin dispozițiile

cuprinse la art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 s-a reglementat

competența de soluționare a cererilor îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor

teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale, prevăzându-se

că acestea se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are

domiciliul ori sediul reclamantul.

Aceste prevederi

reprezintă o derogare de la dispozițiile alin. (2) al textului de lege

menționat, conform cărora “celelalte cereri se adresează instanței în a cărei

rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul”, de natură a facilita

accesul la instanță al persoanelor îndreptățite.

Trebuie precizat

totodată că față de dispozițiile legii vechi, Legea nr. 263/2010 a introdus

noțiunea de case de pensii sectoriale, care sunt, de fapt, succesoarele de

drept ale fostelor structuri organizatorice responsabile cu pensiile din

M.A.N., M.A.I. și S.R.I., structuri care au fost desființate și ale căror

atribuții, potrivit art. 135 din lege, sunt stabilite prin hotărâre de Guvern.

În ceea ce privește

aplicabilitatea prevederilor Legii nr. 263/2010 unei acțiuni formulate după

intrarea actului normativ în vigoare, dar care privește o decizie emisă în baza

legii vechi, respectiv Legea nr. 119/2010, se reține că potrivit art. 725 alin.

(1) C. proc. civ., care reprezintă dreptul comun în materie (art. 156 din Legea

nr. 263/2010 stipulează că prevederile legii, referitoare la jurisdicția

asigurărilor sociale, se completează cu dispozițiile Codului de procedură

civilă), dispozițiile legii noi de procedură se aplică din momentul intrării ei

în vigoare, inclusiv proceselor în curs de judecată începute sub legea veche,

precum și executărilor silite începute sub acea lege.

În considerarea celor

ce preced, având în vedere că reclamantul are atât domiciliul, cât și

domiciliul procesual ales în județul Dolj, competența soluționării acțiunii

formulată de acesta revine Tribunalului Dolj.

ÎNALTA CURTE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 21 februarie 2012.