ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 772/2012

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului

Cluj, reclamantul S.L.C.F. Cluj a solicitat, în contradictoriu cu S.N.T.F.M. - C.F.R.

Marfă SA și sucursala C.F.R. Marfă Cluj, obligarea pârâtelor, în solidar, la

plata indexată către fiecare salariat menționat în tabelul anexat, cu titlu de

daune, a următoarelor drepturi salariale: salariul suplimentar pentru anii

2007, 2008 și 2009, premiul anual acordat de „Ziua feroviarilor” pentru anul

2009, ajutorul material cu ocazia sărbătorilor de Paște și Crăciun pe anul 2009

și contravaloarea bonurilor de masă neeliberate din luna aprilie 2009.

Tribunalul Cluj,

Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și

asigurări sociale a dispus disjungerea cererilor formulate în numele membrilor

de sindicat care domiciliază în județul Alba și a invocat excepția

necompetenței teritoriale.

Competența de

soluționare a Dosarului nr. 3200/117/2011, având ca obiect acțiunea formulată

în numele membrilor de sindicat cu domiciliul în raza Tribunalului Alba a fost

declinată în favoarea Tribunalului Alba, prin sentința civilă nr. 2085 din 21

aprilie 2011, față de dispozițiile art. 269 alin. (2) C. muncii, prin raportare

la cele cuprinse în art. 158 și art. 159 pct. 2 C. proc. civ.

La rândul său,

Tribunalul Alba, secția civilă, prin sentința nr. 5869 din 29 noiembrie 2011,

admițând excepția necompetenței teritoriale, invocată de instanță din oficiu, a

declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj și a

sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de

competență.

A reținut că acțiunea

a fost formulată de o organizație sindicală, legal constituită și înregistrată

în registrul persoanelor juridice al Judecătoriei Cluj, astfel încât, în raport

de dispozițiile art. 41 alin. (2) și alin. (3) și art. 42 alin. (1) din Legea nr.

54/2003, sindicatul reclamant este persoană juridică proprie, distinctă de

membrii de sindicat pe care-i reprezintă.

În aceste condiții,

chiar dacă acțiunea este formulată în scopul ca prin hotărârea ce se va

pronunța să se acorde membrilor de sindicat, angajați ai pârâtei, a unor

drepturi salariale, aceștia nu dobândesc calitatea de reclamanți.

Au fost invocate

prevederile art. 284 C. muncii și având în vedere că sindicatul își are sediul

în Cluj s-a constatat că revine Tribunalului Cluj acțiunea formulată de

reclamant, în acest sens pronunțându-se și Înalta Curte.

Regulatorul de

competență urmează a fi pronunțat în favoarea Tribunalului Cluj, în considerarea

argumentelor ce succed.

Cererea ce a învestit

instanța de judecată a fost formulată de către S.L.C.F. Cluj, în valorificarea

unor drepturi aparținând membrilor de sindicat referitoare la obligarea

pârâtelor la plata unor drepturi salariale restante.

Declinarea reciprocă

de competență a fost determinată de aprecierea diferită făcută de tribunale în

legătură cu legitimarea ca reclamant în cauză, respectiv dacă aceasta trebuie

recunoscută sindicatului sau membrilor de sindicat, pentru ca, raportat la sediul/domiciliul

acestora, să se stabilească și competența teritorială, conform art. 284 alin.

(2) C. muncii.

Această dispută

jurisdicțională a fost generată de modalitatea, imprecisă, în care, prin

dispozițiile art. 28 din Legea nr. 54/2003 se recunoștea organizațiilor

sindicale posibilitatea de a formula acțiuni în justiție în numele și interesul

membrilor lor (în valorificarea așadar, a drepturilor acestora) dar fără a avea

nevoie de mandat expres din partea lor.

Norma legală conducea

la o confuzie între calitatea de reprezentant și aceea de reclamant, care a

fost tranșată însă, prin noua Lege a dialogului social nr. 62/2011 (care a

abrogat, printre altele, și Legea nr. 54/2003).

Potrivit art. 28 din

Legea nr. 62/2011, organizațiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce

decurg din legislația muncii, atribuții în exercitarea cărora au dreptul de a

introduce orice acțiune în justiție în numele membrilor lor.

De asemenea, se

statuează expres (alin. (3) al art. 28 din lege) că în exercitarea acestor atribuții,

organizațiile sindicale au calitate procesuală activă.

Așadar, în

determinarea competenței teritoriale în asemenea cauze, în care sindicatului i

se recunoaște nu doar calitatea de a acționa ca reprezentant, ci și legitimare

procesuală activă care se verifică în persoana reclamantului, se va ține seama,

în sensul art. 284 alin. (2) C. muncii, de sediul sindicatului - reclamant.

Cum în speță, sediul

sindicatului se află în circumscripția Tribunalului Cluj, în favoarea acestei

instanțe, pe calea regulatorului, va fi stabilită competența de soluționare a

cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 8 februarie 2012.