VORONKO v. UKRAINE

CINQUIA SECȚIUNE [PARTIAL] [FINAL] DECIZIE Cererea nr. 42474/04 de Olga Nikolayevna VORONKO împotriva Ucrainei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A Cincea Secțiunea), care a stat la 6 iunie 2006 în calitate de Cameră compusă din: Președintele Lorenzen Jungwiert Butkevych dna Tsatsa-Nikolovska Maruste Borrego Borrego dna Jaeger, judecători și judecători ai secțiunii Westerdiek având în vedere cererea depusă la 19 iulie 2004, având în vedere decizia de a aplica art. 29 § 3 din Convenție și de a examina împreună admisibilitatea și fondurile cazului, având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, având în vedere observațiile prezentate de guvernul contestat, după ce a deliberat, hotărăsește după cum urmează: FACTE Reclamantul, Olga Nikolayevna Voronko, este un național ucrainean care s-a născut în 1968 și locuiește în satul Bolshoye, regiunea Belgorod, Rusia. A fost reprezentată în fața Curții de către dl V. Bychkovskiy. Guvernul ucrainean (“ Guvernul”) a fost reprezentat de agentii lor, dna V. Lutkovska și dl Y. Zaytsev și dna I. Shevchuk, șef al Oficiului Agentului Guvernului în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. În 2003 reclamantul a inaugurat o procedură în cadrul Curții orașului Krasnoluchskiy împotriva fostului său angajator, Compania de Minere de Stat Knyagininskaya ( La 5 iunie 2003, instanța a atribuit reclamantului UAH 3.622.45 [1] Реласние раснолусокоокооскосо суда δусско иоласной оласти În iulie 2003 Orașul Krasnoluchskiy Serviciul Krasnoluchskiy Bailiffs (ородсел осударственой исолитителиной În iulie 2003 Serviciul Krasnoluchskiy Orașului Bailfiffs (ородсоооо a inițiat procedura de executare. Cu toate acestea, hotărârea nu a fost executată, se presupune că datorită eșecului Serviciului Bailiffs de a acționa în ne vânzarea proprietăților societății minere. Prin scrisoarea din 2 iunie 2004, Serviciul Bailiffs a informat reclamantul că conturile debitorului au fost confiscate, dar că nu a fost posibil să se elimine proprietatea debitorului deoarece debitorul este o întreprindere de stat. 1 din Convenția cu privire la nerespectarea lungă a hotărârii în favoarea ei. Ea s-a plâns în continuare de încălcarea drepturilor de proprietate în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1. DREPTUL La 14 februarie 2006, Curtea a primit următoarea declarație, semnată de reprezentantul reclamantului: „Eu, dl Vladislav Nikolayevich BYCHKOVSKIY, remarc că Guvernul Ucrainei sunt pregătit să plătească datoria hotărârii încă datorată doamnei Olga Nikolayevna Voronko, precum și să-i plătească ex-gratie suma de 1.240 EUR, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, pe calea Curții Europene a Drepturilor Omului. Suma de 1.240 EUR va fi convertită în moneda națională a statului interesat la rata aplicabilă la data plății și fără impozite aplicabile. Se va plăti în termen de trei luni de la data notificării [decizie luată de Curte în temeiul articolului 37 § 1] de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în perioada de decontare plus trei puncte procentuale. Accept propunerea și renunță la orice nouă afirmații împotriva Ucrainei în ceea ce privește faptele prezentei cereri. Declar că aceasta constituie o rezoluție finală a cazului. Această declarație se face în contextul unei soluții prietenoase pe care guvernul și reclamantul au ajuns.” La 8 februarie 2006, Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „Eu, Iryna SHEVCHUK, șef al Oficiului Agentului Guvernului în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, declar că Guvernul Ucrainei propune să plătească datoria judecătorească încă datorată doamnei Olga Nikolayevna Voronko, precum și să plătească ex-gratie suma de 1.240 EUR în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, care urmează să se întâmple în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Suma de 1.240 EUR va fi convertită în moneda națională a statului interesat la rata aplicabilă la data plății și fără impozite aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării [deciziei luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1] a Convenției Europene pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți și este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive de politică publică pentru a justifica o examinare continuă a cererii (art. 37 § în amendă În consecință, art. 29 § 3 din convenție nu ar trebui să se mai aplice cazului și ar trebui să fie eliminat din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă aplicarea din lista sa de cazuri. Claudia Westerdiek Președintele grefierului peer Lorenzen [1] La momentul material 600,41 EUR

FIFTH SECTION

[PARTIAL] [FINAL] DECISION

Application no. 42474/04

by Olga Nikolayevna VORONKO

against Ukraine

The European Court of Human Rights (Fifth Section), sitting on 6 June 2006 as a Chamber composed of:

Mr

P.

Lorenzen

,

President

,

Mr

K.

Jungwiert

,

Mr

V.

Butkevych

,

Mrs

M.

Tsatsa-Nikolovska

,

Mr

R.

Maruste

,

Mr

J.

Borrego Borrego

,

Mrs

R.

Jaeger,

judges

,

and Mrs

C.

Westerdiek

,

Section Registrar

,

Having regard to the above application lodged on 19 July 2004,

Having regard to the decision to apply Article 29 § 3 of the Convention and examine the admissibility and merits of the case together,

Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case,

Having regard to the observations submitted by the respondent Government,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicant, Ms Olga Nikolayevna Voronko, is a Ukrainian national who was born in 1968 and lives in the village of Bolshoye, Belgorod region, Russia. She was represented before the Court by Mr V. Bychkovskiy. The Ukrainian Government (“the Government”) were represented by their Agents, Mrs V. Lutkovska and Mr Y. Zaytsev, and Mrs I. Shevchuk, Head of the Office of the Government Agent before the European Court of Human Rights.

The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.

In 2003 the applicant instituted proceedings in the Krasnoluchskiy Town Court against her former employer, the Knyagininskaya State Mining Company

(Шахта «Княгининская» ГХК «Донбассантрацит»)

, for salary arrears and compensation for moral damage. On 5 June 2003 the court awarded the applicant UAH 3,622.45

[1]

(

Решение Краснолучского городского суда Луганской области

).

In July 2003 the Krasnoluchskiy Town Bailiffs’ Service

(Городской отдел Государственной исполнительной службы Краснолучского городского управления юстиции)

initiated enforcement proceedings. However, the judgment was not enforced, allegedly due to the failure of the Bailiffs’ Service to act in not selling the property of the Mining Company.

By letter of 2 June 2004, the Bailiffs’ Service informed the applicant that the debtor’s accounts had been seized but that it was impossible to dispose of the debtor’s property because the debtor is a State enterprise.

COMPLAINTS

The applicant complained under Article

6

§

1 of the Convention about the lengthy non-enforcement of the judgment in her favour. She further complained about a violation of her property rights under Article

1 of Protocol No. 1.

THE LAW

On 14 February 2006 the Court received the following declaration, signed by the applicant’s representative:

“I, Mr Vladislav Nikolayevich BYCHKOVSKIY, note that the Government of Ukraine are prepared to pay the judgment debt still owed to Ms Olga Nikolayevna Voronko, as well as to pay her

ex gratia

the sum of EUR

1,240 with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights.

The sum of EUR 1,240 will be converted into the national currency of the respondent State at the rate applicable on the date of payment, and free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the [decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1]

of the European Convention on Human Rights. From the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.

I accept the proposal and waive any further claims against Ukraine in respect of the facts of this application. I declare that this constitutes a final resolution of the case.

This declaration is made in the context of a friendly settlement which the Government and the applicant have reached.”

On 8 February 2006 the Court received the following declaration from the Government:

“I, Iryna SHEVCHUK, Head of the Office of the Government Agent before the European Court of Human Rights, declare that the Government of Ukraine offer to pay the judgment debt still owed to Ms Olga Nikolayevna Voronko, as well as to pay her

ex gratia

the sum of EUR

1,240 with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights.

The sum of EUR 1,240 will be converted into the national currency of the respondent State at the rate applicable on the date of payment, and free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the [decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1] of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case.”

The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no public policy reasons to justify a continued examination of the application (Article 37 §

1

in fine

of the Convention). Accordingly, Article 29 § 3 of the Convention should no longer apply to the case and it should be struck out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Claudia

Westerdiek

Peer

Lorenzen

Registrar

President

[1]

At the material time EUR 600.41