ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5285/2010
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5285/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra cererii de revizuire,
constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei
instanțe, la data de 23 octombrie 2009, revizuentul A.C. a solicitat
revizuirea deciziei civile nr. 8298 din 15 octombrie 2009 pronunțată
de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă
și de proprietate intelectuală.
În motivarea cererii, expunând pe
larg fondul litigiului, petentul a arătat, în esență, că
litigiul finalizat cu decizia contestată în prezenta cauză a fost
soluționat în baza unor înscrisuri false.
Solicită casarea tuturor
hotărârilor pronunțate care, după opinia revizuentului, potrivit
art. 105 alin. (2) C. proc. civ., sunt nule de drept și trimiterea cauzei
spre rejudecare instanței competente.
În drept, au fost invocate
dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
Față de motivele
prezentate în cerere și de dispozițiile art. 322 C. proc. civ.,
Înalta Curte a invocat excepția inadmisibilității cererii de
revizuire pe care o consideră întemeiată, pentru următoarele
considerente:
Revizuirea oferă posibilitatea
retractării unei hotărâri judecătorești definitive numai în
cazurile strict determinate de lege.
Conform dispozițiilor art. 322 alin.
(1) C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în
instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri
dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se
poate cere în cazurile prevăzute de pct. 1-9 C. proc. civ.
Susținerile prezentate de
revizuent în cuprinsul căii de atac formulate, astfel cum au fost redate
mai sus, nu se încadrează în niciunul dintre cazurile de revizuire
prevăzute în art. 322 pct. 1-9 C. proc. civ.
Motivul de revizuire prevăzut
de art. 322 alin. (7), invocat de revizuent în susținerea cererii, a fost
indicat în mod formal deoarece criticile sale vizează, în realitate, în
mod global, presupuse „falsuri” săvârșite fie de instanța care a
pronunțat hotărârea atacată, fie de intimați.
Esențial este însă că
decizia atacată cu revizuire nu îndeplinește condițiile art. 322
alin. (1) C. proc. civ., deoarece nu evocă fondul cauzei în sensul
textului de lege menționat.
Astfel, prin decizia nr. 8298 din 15
octombrie 2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și
Justiție, secția civilă și de proprietate
intelectuală, s-a respins ca inadmisibil recursul declarat de
contestatoarea A.G.S., decedat, continuat de A.C., A.T.A., A.I.D., A.F.B.V., A.D.M.
și A.D.N. împotriva deciziei nr. 116/R din 4 martie 2008 a Curții de
Apel București, secția a IX a civilă și pentru cauze
privind proprietatea intelectuală.
Ca atare, prin această
hotărâre nu s-a soluționat fondul litigiului, astfel încât nu poate
forma obiect al cererii de revizuire în raport de art. 322 alin. (1) C. proc.
civ.
În consecință, Înalta
Curte reține că decizia pronunțată de instanța de recurs,
nu evocă fondul pricinii, astfel încât în speța supusă analizei
nu este îndeplinită o condiție generală de admisibilitate a
cererii de revizuire, condiție impusă de dispozițiile art. 322 alin.
(1) C. proc. civ., și anume aceea ca hotărârea dată în recurs
să evoce fondul.
Pentru aceste considerente, se va
respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire a deciziei nr. 8298 din 15
octombrie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția
civilă și de proprietate intelectuală, formulată de
revizuientul A.C.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă,
cererea de revizuire a deciziei nr. 8298 din 15 octombrie 2009 a Înaltei
Curți de Casație și Justiție, secția civilă
și de proprietate intelectuală, formulată de revizuientul A.C.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 15 octombrie 2010.