ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5623/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5623/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată reclamanții D.M.,
D.F.N. și N.M.R., au solicitat, în contradictoriu cu Statul Român - Comisia
Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor București, să se dispună anularea
actului administrativ emis de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor
București, intitulat Decizia nr. 6977 din 18 noiembrie 2009, comunicată în luna
mai 2010, recunoașterea dreptului său constând în suma de 136.929 RON,
obligarea pârâtului la daunele ce i-au fost cauzate, precum și la plata
cheltuielilor de judecată.
În motivarea
acțiunii, reclamanții au arătat că prin Dispoziția nr. 3788 din 10 iulie 2006,
emisă de către Primăria Mun. Ploiești, având în vedere că terenul ce le-a fost
preluat abuziv fără titlu nu le poate fi restituit în natură, s-a propus
acordarea de măsuri reparatorii, prin echivalent constând în despăgubiri,
prevăzute de Legea nr. 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile,
preluate abuziv în perioada 06 martie 1945 - 22 decembrie 1989, pentru imobilul
teren în suprafață de 35 m.p. situat în Ploiești, Bd. Republicii nr. 161 jud.
Prahova.
Reclamanții au arătat
că la data de 1 ianuarie 2009, expertul evaluator ANEVAR A.F.H., a estimat
valoarea de piață a valorii imobiliare, astfel cum este definită în standardul
internațional de evaluare, adoptat de Asociația Națională a Evaluatorilor din
România, la suma de 32.046 euro (136.929 RON) și la aproximativ 6 luni, se face
un nou raport de evaluare, de un alt expert din cadrul aceleiași instituții
care constată că terenul în suprafață de 35 m.p. situat în zona ultracentrală,
ar fi de 760 RON/m.p, adică 26.600 RON, aproximativ 18 euro/m.p., astfel că
solicită admiterea acțiunii și obligarea pârâtei la emiterea unei decizii având
în vedere primul raport de evaluare, precizând că a îndeplinit procedura
prealabilă, înainte de a se adresa instanței.
La solicitarea
reclamanților s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice topo, având ca
obiectiv evaluarea terenului, potrivit art. 8 din Legea nr. 10/2001
actualizată, de la data soluționării notificării, potrivit standardelor
internaționale de evaluare.
Prin raportul de
expertiză tehnică topo întocmit în cauză de către expert T.A., împreună cu
expertul consilier M.I., s-a stabilit că valoarea terenului este de 43.137
euro, în echivalent în RON - 61.147 RON, la valoarea stabilită avându-se în
vedere data soluționării notificării și potrivit standardelor internaționale de
evaluare, prin metoda comparației directe, una din cele patru criterii de
evaluare.
Prin Sentința civilă
nr. 39 din 2 februarie 2011 Curtea de Apel Ploiești, secția contencios
administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamanți, a anulat, în
parte, Decizia nr. 6977 din 18 noiembrie 2009, emisă de Comisia Centrală de
Acordarea Despăgubirilor București, în sensul că titlul de despăgubire în
favoarea reclamanților este în cuantum de 61.147 RON, în loc de 26.600 RON și a
obligat pârâtul la 4.700 RON, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța
această soluție instanța de fond a reținut că cele două rapoarte de evaluare
efectuate în cadrul procedurii administrative, prevăzută de Titlul VII -
Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv
- din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietății și
justiției și unele măsuri adiacente, nu rezultă că au fost efectuate avându-se
în vedere data soluționării notificării prin Dispoziția nr. 3788 din 10 iulie
2006, a Primăriei Municipiului Ploiești și nici că au fost efectuate potrivit
standardelor internaționale de evaluare, așa cum prevăd disp. art. 10 alin. (9)
din Legea nr. 10/2001.
Instanța de fond a
mai constatat că în cele două rapoarte de evaluare efectuate în cadrul
procedurii administrative, sunt stabilite valori diferite, respectiv suma de
32.046 euro, în echivalent de 136.929 RON, în raportul de evaluare efectuat de
A.F.H. și de 26.600 RON, în raportul de evaluare C.P., fără a se analiza de
către pârâtă, de ce adoptă valoarea de 26.600 RON din cel de-al doilea raport
de evaluare și în raport de ce elemente de evaluare, valoarea din cel de-al
doilea raport de evaluare ar fi cea corectă și reală față de valoarea de
evaluare din primul raport de evaluare, astfel încât decizia emisă de către
pârâtă este greșită, emițând titlul de despăgubire pentru o valoare care nu
este stabilită potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (9) din Legea nr. 10/2001
și nu reprezintă o reparație reală, constând în despăgubirile ce li se cuvin
reclamanților pentru imobilul preluat abuziv.
Împotriva hotărârii
instanței de fond pârâtul Statul Român prin Comisia Centrală pentru Stabilirea
Despăgubirilor a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și
netemeinicie.
În motivarea
recursului se arată că instanța de fond în mod netemeinic și nelegal a omologat
raportul de expertiză neținând cont de obiecțiunile formulate.
Raportul de expertiză
efectuat în prezenta cauză nu respectă Standardele Internaționale de evaluare,
standarde menționate în dispozițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 precum
și în dispozițiile Legii nr. 10/2001, act normativ în temeiul căruia
reclamanții și-au întemeiat acțiunea.
Raportul de expertiză
tehnică întocmit de expertul T.A. nu respectă Standardele Internaționale de
Evaluare - ediția a VIII-a 2007 după care se acordă despăgubirile în procedura
administrativă prevăzută de Titlul VII din Legea nr. 247/2005.
Totodată, valoarea de
piață a terenului se estimează la data inspecției, în conformitate cu
Standardele Internaționale de Evaluare.
Pentru estimarea
valorii de piață a proprietății, se utilizează trei metode acceptate de Standardele
Internaționale de Evaluare, respectiv: metoda costurilor, metoda prin venituri,
metoda prin comparații de piață.
În aceste condiții și
în baza noului raport de evaluare, Comisia Centrală pentru Stabilirea
Despăgubirilor a emis Decizia nr. 6977 din 18 noiembrie 2009, reprezentând
titlul de despăgubire în cuantum de 26.600 RON.
Față de susținerile
reclamanților conform cărora valoarea consemnată în decizia contestată este
neserioasă pentru un teren într-o zonă ultracentrală, recurenta arată că
potrivit art. 10 alin. (9) din Legea nr. 10/2001, republicată, valoarea
terenurilor, precum și a construcțiilor preluate în mod abuziv, care nu se pot
restitui în natură, se stabilește potrivit valorii de piață de la data
soluționării notificării, stabilită potrivit standardelor internaționale de
evaluare.
În aceste condiții,
este evidentă atitudinea de rea-credință a reclamanților, care, prin
intermediul contestației formulate împotriva Deciziei nr. 6977 din 18.noiembrie
2009, încearcă, în mod evident, să obțină o valoare mai mare a despăgubirilor
ce li se cuvin, chiar dacă o astfel de valoare nu reprezintă valoarea de piață
a imobilului.
Recurentul mai
solicită micșorarea cheltuielilor de judecată, în baza art. 274 alin. (3) C.
proc. civ.
Examinând cauza și
sentința recurată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu dispozițiile
legale incidente Înalta Curte constată că recursul este nefondat.
Pentru a ajunge la
această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Prin Dispoziția nr.
3788 din 10 iulie 2006, emisă de Primăria Municipiului Ploiești, a fost
respinsă cererea de restituire în natură a imobilului-teren în suprafață de 35
m.p. situat în Ploiești, B-dul Republicii nr. 161, formulată de reclamanți,
deoarece pe acesta s-a realizat utilitatea publică, în prezent fiind afectat de
blocuri de locuință, amenajările aferente acestora și de actualul Bulevard
Republicii, propunându-se acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent,
constând în despăgubiri prevăzute de Legea nr. 10/2001, privind regimul juridic
al unor imobile, preluate în mod abuziv în perioada 06 martie 1945 - 22
decembrie 1989, republicată cu modificările și completările ulterioare.
După emiterea
dispoziției privind acordarea de despăgubiri prin echivalent, s-a declanșat
procedura administrativă prevăzută de Titlul VII - Regimul stabilirii și plății
despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - din Legea nr.
247/2005, privind reforma în domeniile proprietății și justiție și unele măsuri
adiacente.
În cadrul acestei
proceduri s-a efectuat un prim raport de evaluare, de către expertul evaluator
ANEVAR, A.F.H., care a stabilit că valoarea terenului este de 32.046 euro, în
echivalent în RON 136.929 RON.
La aproximativ 6 luni
se face un raport de evaluare de către un alt expert evaluator C.P., care
stabilește că valoarea terenului este de 26.600 RON.
După efectuarea celui
de-al doilea raport de evaluare a fost emisă Decizia nr. 6977 din 18 noiembrie
2009, de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor București,
prin care se emite titlu de despăgubire în favoarea reclamanților, în cuantum
de 26.600 RON, conform celui de-al doilea raport de evaluare.
Prin raportul de
expertiză tehnică topo întocmit în cauză de către expert T.A., împreună cu
expertul consilier M.I., se stabilește că valoarea terenului este de 43.137
euro, în echivalent în RON - 61.147 RON, valoare stabilită avându-se în vedere
data soluționării notificării și potrivit standardelor internaționale de
evaluare, prin metoda comparației directe, una din cele patru criterii de
evaluare.
La acest raport de
expertiză, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor București, a
formulat obiecțiuni, la care expertul a răspuns arătând că a utilizat aceeași
metodă de evaluare, cea a comparațiilor directe, ca și experții evaluatori
desemnați de pârâtă, precizând că în zonă sunt suficiente oferte de
tranzacționare, pentru a avea o apreciere asupra valorii de piață, că evaluarea
s-a efectuat avându-se în vedere data notificării și prevederile standardelor
internaționale de evaluare, astfel că valoarea stabilită prin raportul de
expertiză este corectă.
Înalta Curte, în
acord cu cele reținute de instanța de fond constată că din verificarea celor
două rapoarte de expertiză, a răspunsurilor la obiecțiuni, a Standardelor
Internaționale de Evaluare, se desprinde concluzia că expertiza tehnică topo
efectuată de expertul T.A. a respectat prevederile legale în materie.
Expertul a arătat ce
metodă de evaluare pentru determinarea valorii de piață a ales, respectiv
metoda comparației directe, respectând dispozițiile art. 10 alin. (9) din Legea
nr. 10/2001.
Prin urmare, Înalta
Curte constată că instanța de fond în mod corect a dispus anularea, în parte, a
Deciziei nr. 6977, în sensul că titlu de despăgubire în favoarea reclamaților
este în cuantum de 61.147 RON în loc de 26.600 RON.
Astfel fiind, Înalta
Curte constată că susținerile și criticile recurentei nu sunt întemeiate și nu
pot fi primite.
În consecință, pentru
considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C.
proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.
În temeiul
dispozițiilor art. 274 alin. (3) C. proc. civ., recurenta va fi obligată la
plata sumei de 3.000 RON către intimați cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul
declarat de Statul Român prin Comisia Centrală pentru Stabilirea
Despăgubirilor, împotriva Sentinței civile nr. 39 din 2 februarie 2011 a Curții
de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal.
Obligă recurenta la
plata sumei de 3.000 RON către intimați cu titlu de cheltuieli de judecată
acordate conform art. 274 alin. (3) C. proc. civ.
Irevocabilă.
Pronunțată, în
ședință publică, astăzi 24 noiembrie 2011.