ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1028/2011

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin decizia nr. 75 din 28 ianuarie

2010, Curtea de Apel Ploiești, secția civilă și pentru cauze cu minori și de

familie, în majoritate, a admis recursul declarat de pârâții P.G., P.D. și A.E.,

împotriva deciziei civile nr. 154 din 16 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul

Dâmbovița, pe care a modificat-o în tot, în sensul că a respins acțiunea -

formulată de reclamanții B.I., B.B. și S.V. - având ca obiect anularea titlului

de proprietate nr. 82063 din 13 noiembrie 1997 emis pe numele pârâților de

Comisia Județeană de fond funciar Dâmbovița.

Împotriva acestei hotărâri, a

formulat cerere de revizuire B.I. reclamant în cauză, care, făcând trimitere la

prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., susține că hotărârea atacată este

potrivnică deciziei nr. 2383 din 31 decembrie 1997, dată de Curtea Supremă de

Justiție, secția de contencios administrativ, prin care li s-a recunoscut

dreptul, în baza dispozițiilor legilor fondului funciar, asupra terenurilor

aferente caselor de locuit, terenuri care anterior, le-au fost atribuite în

folosință, pe durata existenței acestor construcții.

Cererea de revizuire este nefondată,

în considerarea argumentelor ce succed.

Potrivit dispozițiilor art. 322 pct.

7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămasă definitivă în instanța de apel

sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs,

atunci când evocă fondul se poate cere atunci când există hotărâri definitive

potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și

aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.

Ca atare, textul vizează situația în

care două sau mai multe instanțe, pronunță soluții contradictorii, în una și

aceeași cauză, înfrângându-se principiul puterii lucrului judecat.

Pentru formularea cererii de

revizuire întemeiată pe textul mai sus citat, este necesară existența triplei

identități de părți, obiect și cauză, condiție fundamentală față de finalitatea

revizuirii care este aceea de a remedia erorile determinate de nesocotirea

autorității

lucrului judecat

.

Nu sunt îndeplinite cerințele

textului atunci când soluțiile pretins contradictorii, sunt pronunțate în cauze

diferite.

În speță, decizia nr. 2383 din 3

decembrie 1997 a Curții Supreme de Justiție, secția de contencios administrativ,

a fost pronunțată în litigiul având ca obiect anularea parțială a Ordinului

Prefectului județului Dâmbovița nr. 7 din 23 ianuarie 1995 prin care s-a dispus

constituirea dreptului de proprietate în favoarea pârâților B.B., B.I. ș.a.

pentru suprafața totală de 2,84 ha, situate pe raza comunei Răzvad, județul

Dâmbovița.

Cât privește litigiul în care s-a

pronunțat decizia - atacată pe calea prezentei revizuiri - nr. 75 din 28

ianuarie 2010 dată de Curtea de Apel Ploiești, secția civilă, acesta a avut ca

obiect, cererea formulată de B.I., B.B. și S.V., reclamanți în cauză, de a se

dispune anularea titlului de proprietate, emis pe numele pârâților P.G., P.D., P.V.

și A.E., de către Comisia Județeană de fond funciar Dâmbovița.

Analizând elementele acțiunilor ce

au stat la baza celor două litigii, se constată că nu sunt îndeplinite

condițiile autorității de lucru judecat, pe care se fundamentează cazul de

revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Astfel, cele două hotărâri sunt

pronunțate în cauze diferite și au obiecte diferite, prima - dată în contencios

administrativ - vizând anularea unui ordin al Prefectului județului Dâmbovița,

iar cea de a 2-a - dată în soluționarea unei cauze civile - vizând anularea

unui titlu de proprietate emis de Comisia Județeană de fond funciar,

Așa fiind, se constată că deciziile

invocate, nu au caracterul unor hotărâri potrivnice, în înțelesul dispozițiilor

art. 322 pct. 7 C. proc. civ., cererea de revizuire urmând a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondată cererea de revizuire

formulată de revizuentul B.I. împotriva deciziei nr. 75 din 28 ianuarie 2010 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică,

astăzi 8 februarie 2011.