ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1886/2012
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1886/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra cauzei de
față, constată următoarele:
Prin încheierea de
ședință din 17 mai 2010 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția civilă,
pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu
minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. 6647/120/2007 a fost respinsă
cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de recurenta pârâtă SC
O.P. SA.
Împotriva acestei
încheieri a declarat recurs pârâta SC O.P. SA, indicând în drept dispozițiile
art. 304
1
C. proc. civ.
La termenul din data
de 27 ianuarie 2011 a fost dispusă suspendarea judecării recursului, în raport
de dispozițiile art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
La data de 3
februarie 2012, din oficiu, cauza a fost repusă pe rol, în vederea discutării
perimării.
Recursul se va
constata perimat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 248
alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație,
apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se
perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din
vina părții timp de un an, în materie civilă.
Rezultă că, pentru a
interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală
în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an și această
lăsare a pricinii în nelucrare să se datoreze culpei părții.
Astfel spus,
perimarea operează cu condiția ca timp de un an să nu se fi săvârșit în cauză
nici un act de procedură în vederea judecării ei, situație datorată lipsei de
diligentă a părții, care nu a acționat în acest scop, deși avea posibilitatea
să o facă.
Aceasta este și
situația în speță unde, după suspendarea judecării cauzei pe temeiul art. 242
alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., măsură dispusă la termenul din 27 ianuarie
2011, părțile au lăsat să treacă un interval de timp mai mare de un an, fără să
fi săvârșit vreun act de procedură în vederea reluării judecării cererii de
recurs.
Reținând, așadar,
întrunirea în cauză a condițiilor perimării, prevăzute de art. 248 alin. (1) C.
proc. civ., văzând, totodată, că potrivit aceluiași text de lege perimarea operează
de drept și că potrivit art. 252 alin. (1) teza I C. proc. civ., aceasta se
poate constata și din oficiu de către instanță, Înalta Curte urmează să
constate perimat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat
recursul declarat de pârâta SC O.P. SA împotriva încheierii de ședință din 17
mai 2010 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția civilă, pentru cauze
privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de
familie, pronunțată în dosarul nr. 6647/120/2007.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 15 martie 2012.