ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3741/2005

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor de la

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 87

din 27 ianuarie 2005, Tribunalul București, secția a II-a penală, a condamnat

pe inculpații:

închisoare, pentru infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin.

(1) – art. 209 alin. (1) lit. a) și e) și alin. (3) lit. f) C. pen. și, la 5

ani închisoare, pentru infracțiunea de distrugere prevăzută de art. 276 alin.

(1) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și

art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate urmând ca inculpatul

să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71

și art. 64 C. pen.

În baza art. 350 C. proc.

pen., s-a dispus arestarea inculpatului în vederea executării pedepsei.

închisoare, pentru infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 alin.

(1) și art. 209 alin. (1) lit. a) și e) și alin. (3) lit. f) C. pen. și, la 5

ani închisoare, pentru infracțiunea de distrugere prevăzută de art. 276 alin.

(1) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a)

și art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea

mai grea de 6 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71

și art. 64 C. pen.

În baza art. 350 C. proc.

pen., s-a dispus arestarea inculpatului în vederea executării pedepsei.

pentru infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit.

a) și e) alin. (3) lit. f) C. pen. și 5 ani închisoare, pentru infracțiunea

prevăzută de art. 276 alin. (1) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și

art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai

grea de 6 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71

și art. 64 C. pen.

În baza art. 350 C. proc.

pen., s-a dispus arestarea inculpatului în vederea executării pedepsei.

În baza art. 118 lit. b) C.

pen., s-a dispus confiscarea de la inculpați a două leviere și cinci chei.

Pe latură civilă, în baza art.

14 și art. 346 C. proc. pen., raportat la art. 998 – art. 999 C. civ.,

inculpații au fost obligați în solidar la plata sumei de 7.831.046 lei cu

titlul de daune materiale către partea civilă C.N.C.F. – C.F.R. S.A. Regionala

București.

Pentru a pronunța hotărârea,

instanța a reținut următoarea situație de fapt:

La 7 februarie 2004, orele

8,00, inculpații au fost depistați de organele de poliție în timp ce demontau

șinele de siguranță (contrașine) de la calea ferată ce traversează podul

metalic Colentina - Străulești, km 4+100. Aceștia până a fi surprinși de

organele de poliție, demontaseră cu chei potrivite un număr de 14 bucăți cale

ferată cu o lungime de 3 - 5 m fiecare pe care le transportaseră la marginea

podului pentru a le transporta apoi cu un autoturism.

Inculpații, deși, în faza de

urmărire penală au recunoscut săvârșirea faptelor în fața instanței au revenit

asupra declarațiilor susținând că sunt nevinovați întrucât ei se aflau în zonă

pentru că se aflau la pescuit.

Din probele administrate în

cauză, instanța a apreciat că inculpații se fac vinovați de săvârșirea

infracțiunilor imputate, declarațiile fiind nesincere și necoroborându-se cu

nici o altă probă. De altfel, în primele declarații cei trei inculpați au

recunoscut cu lux de amănunte modalitatea prin care au săvârșit faptele; astfel

au arătat că au demontat în dimineața zilei de 7 februarie 2004 cu chei

potrivite aduse de acasă, bucăți de cale ferată, pentru a le vinde la centrele

de colectare fier vechi, bucăți pe care le-au transportat la marginea podului

de cale ferată pentru a le transporta cu o mașină, dat fiind greutatea

acestora, moment în care au văzut mașina organelor de poliție și au aruncat

sculele folosite la demontarea bucăților de cale ferată și s-au îndepărtat în

grabă, fiind somați însă de organele de poliție să se întoarcă la podul

metalic, dându-și seama că vor fi identificați întrucât autoturismul cu care

veniseră rămăsese parcat la celălalt capăt al podului.

Revenirea inculpaților

asupra declarațiilor date în faza de urmărire penală, în sensul că sunt

nevinovați și că se aflau la pescuit, este nejustificată și nu a fost susținută

de nici o altă probă.

Prin decizia penală nr. 191

din 15 martie 2005, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a respins,

ca nefondate, apelurile declarate de inculpații G.G.D., C.B.F. și N.M.

împotriva sentinței.

Împotriva deciziei

inculpații G.G.D. și C.B.F. au declarat recursuri, motivul invocat fiind

greșita individualizare a pedepselor, în cadrul acestuia solicitându-se

reducerea și suspendarea condiționată a executării pedepselor.

Recursurile declarate nu

sunt fondate.

În conformitate cu

prevederile art. 72 C. pen., text de lege care prevede criteriile generale de

individualizare a pedepsei, la stabilirea și aplicarea acesteia, se ține seama

de dispozițiile Părții generale a codului, de limitele de pedeapsă fixate în

partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana

infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea

penală.

Art. 52 C. pen., stipulează

că pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a

condamnatului. Scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Raportând cauzei aceste

prevederi legale, se reține că în procesul stabilirii pedepselor, instanța a

avut în vedere cu precădere, gradul concret de pericol social al faptelor

comise, acesta fiind agravat de punerea în pericol a siguranței circulației pe

calea ferată.

De asemenea, pedepsele

aplicate reflectă și considerarea persoanelor inculpaților, fără antecedente

penale, dar cu o atitudine nesinceră pe parcursul procesului penal.

În cauză, se apreciază că nu

sunt temeiuri care să justifice reținerea în favoarea inculpaților a

circumstanțelor atenuante și a se acorda beneficiul suspendării executării

pedepselor.

Scopul pedepsei, astfel cum

este prevăzut de art. 52 C. pen., poate fi atins prin executare.

Referitor la critica privind

obligarea inculpaților la plata despăgubirilor, Curtea constată, de asemenea,

că nu este întemeiată, întrucât despăgubirile la care au fost obligați

inculpații, au fost reținute corect reprezentând contravaloarea lucrărilor de

reparații efectuate de partea civilă C.N.C.F. urmarea infracțiunilor săvârșite

de inculpați.

Examinând cauza și din

oficiu, Curtea constată că nu există nici un motiv de casare care să poată fi

luat în considerare în recursurile inculpaților în condițiile art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen.

În consecință, recursurile

vor fi respinse, ca nefondate, conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C.

proc. pen.

Conform art. 192 alin. (2) C.

proc. pen., recurenții vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către

stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate,

recursurile declarate de inculpații G.G.D. și C.B.F. împotriva deciziei penale nr.

191 din 15 martie 2005 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Obligă recurentul inculpat G.G.

la plata sumei de 1.200.000 lei cheltuieli judiciare către stat, iar pe

inculpatul C.B.F. la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către

stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 16 iunie 2005.