ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4976/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința nr. 4056 din 24 martie

2004, Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a admis excepția

prematurității invocată de pârâta SC M. SRL și, în consecință, a respins ca

prematur introdusă acțiunea promovată de reclamantul M.T.J. în contradictor cu

pârâtele SC E. SA București, sucursala Râmnicu Vâlcea și SC M. SRL.

Prin aceeași sentință s-au respins

cererea de chemare în garanție a SC M. SRL formulată de SC E. SA București și

cererea de chemare în garanție a numiților N.P., C.C.N.V., Ș.P., A.M. și I.A. formulată

de pârâta SC M. SRL.

În considerentele sentinței,

instanța de fond a reținut ca întemeiată excepția prematurității invocată de

pârâta SC M. SRL prin întâmpinare la 12 decembrie 2002, în fața Tribunalului

Gorj (cauza fiind strămutată la Tribunalul București, prin încheierea Curții

Supreme de Justiție din 17 iunie 2003), în raport de prevederile art. 720

1

C. proc. civ., deoarece procedura prealabilă de conciliere prevăzută de acestea

nu a fost realizată de reclamantă, iar multiplele litigii existente între părți

nu o pot complini.

Față de soluția dată în acțiunea

principală, s-au respins și cererile de chemare în garanție formulate de

pârâte.

Apelul declarat de reclamant

împotriva sentinței tribunalului a fost respins de Curtea de Apel București,

secția comercială, prin decizia nr. 28 din 19 ianuarie 2005, ca nefondat.

Criticile apelantei cu privire la

nerealizarea scopului avut în vedere de dispozițiile art. 720

1

C.

proc. civ., dat fiind faptul că pe rolul instanțelor se află mai multe litigii

între părți au fost înlăturate de instanța de apel, aceasta reținând că

efectuarea procedurii prealabile obligatorii de conciliere directă dintre părți

în condițiile prevăzute de lege, după data chemării în judecată conferă

reclamantului posibilitatea de introducere a unei noi cererii de chemare în

judecată.

În contra deciziei reclamantul M.T.J.

a declarat recurs solicitând schimbarea hotărârilor atacate în sensul

respingerii excepției lipsei procedurii concilierii ca nefondată, motivele de

nelegalitate fiind încadrate generic în prevederile art. 304 pct. 8, 9 și 10 C.

proc. civ.

În dezvoltarea criticilor sale

recurentul arată că în esență că:

- litigiul a luat naștere în luna în

care reglementarea art. 720

1

C. proc. civ., a intrat în vigoare iar

realizarea procedurii concilierii ar fi fără efect față de multitudinea de

procese existente între părți;

- adresa din 14 septembrie 2001,

emisă de intimata SC M. SRL, prin conținutul ei face dovada intenției ei de

rezolvare a litigiului numai de către justiție;

- art. 720

6

C. proc.

civ., prevede desfășurarea cu celeritate a procesului comercial, iar instanța

de apel trebuia să dea eficiență încercării de conciliere realizată în timpul

procesului și să stăruie în judecata litigiului în virtutea rolului său activ.

Recursul nu este fondat.

instanța de judecată la data de 29 noiembrie 2002 cu o acțiune în pretenții,

iar la acea dată prevederile art. 720

1

C. proc. civ., care

reglementează procedura prealabilă de conciliere erau în vigoare fiind fără

relevanță susținerea recurentului că litigiul a luat naștere în aceiași lună.

chemat în judecată pe pârâtele SC E. SA București și SC M. SRL și a solicitat

obligarea lor în solidar la plata unei sume de bani în baza contractului de

antepriză încheiat cu prima pârâtă, ca anteprenor general, la 29 decembrie 1998.

Drept urmare, imposibilitatea

realizării scopului instituit de art. 720

1

C. proc. civ., cel al

concilierii, trebuie analizat față de pârâta cocontractantă iar nu față de

pârâta SC M. SRL, emitenta adresei al cărui conținut îl invocă recurentul în

a-și dovedi susținerea sa.

invocat prin întâmpinare cu respectarea prevederilor art. 118 alin. (2) (în

vigoare la acea dată) mai multe excepții procedurale printre care și excepția

prematurității acțiunii pentru neîndeplinirea procedurii concilierii instituită

de art. 720

1

C. proc. civ. și asupra căreia instanța de fond cu

respectarea prevederilor art. 137 C. proc. civ., trebuia și s-a pronunțat cu

prioritate.

Ca atare, în mod corect instanța de

apel, față de prevederile art. 294 C. proc. civ., nu a dat eficiență procedurii

de conciliere realizată după pronunțarea hotărârii de către instanța de fond

fără ca prin aceasta să încalce principiul celerității prevăzut de art. 720

6

C. proc. civ. și al rolului activ, cum greșit susține recurenta.

expuse, Înalta Curte va respinge recursul declarat, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul

declarat de reclamanta M.T.J., împotriva deciziei nr. 28 din 19 ianuarie 2005 a

Curții de Apel București, secția a V-a comercială.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 25 octombrie 2005.