ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1106/2006

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiune SC A. SA prin

lichidatorul SC C.L. SA, a formulat în contradictoriu cu C.A.S. Mureș și A.V.A.B.

în prezent A.V.A.S., contestație la executare prin care a solicitat suspendarea

executării titlului executoriu din 14 noiembrie 2003 înregistrat la 28

noiembrie 2003 până la soluționarea cererii de anulare a tuturor formelor de

executare. Reclamanta a motivat că societatea se află în procedură de lichidare

administrativă că a fost întocmit tabloul lichidatorilor din care rezultă că SC

A. SA a fost înscrisă în tabloul creditorilor cu o creanță de 3.483.551 lei și

că această ultimă sumă nu a fost contestată în termenul legal la C.A.S. Mureș.

A mai susținut reclamanta că suma rămasă neachitată din datoria totală pentru

care s-a emis titlul nu are bază reală de calcul întrucât în conformitate cu

dispozițiile art. 32

21

și art. 32 pct. 15 din H.G. nr. 450/1999 de

aplicare a O.U.G. nr. 88/1997 nu se poate pretinde nici o dobândă, penalitate,

majorare de întârziere începând cu data depunerii hotărârii de dizolvare la

registrul comerțului. Pe aceeași dată se suspendă acțiunile în pretenții

judiciare sau extrajudiciare. În consecință, reclamanta a considerat că nu este

datorată nici o sumă după data declanșării procedurii de lichidare. În drept a

mai fost invocat art. 403 C. proc. civ.

Curtea de Apel București, secția

comercială, prin sentința nr. 140 din 21 septembrie 2004 a respins ca nefondată

excepția inadmisibilității contestației invocată de pârâta A.V.A.S. și a luat

act de renunțarea la judecata capătului de cerere privind suspendarea

executării. Prin aceiași sentință a fost admisă excepția tardivității

introducerii contestației la executare. Pentru a hotărî astfel, Curtea a

reținut că potrivit art. 44 din O.U.G. nr. 51/1998, privind valorificarea unor

active bancare republicată aprobată prin Legea nr. 409/2001, litigiile în

legătură cu creanțele bancare în care A.V.A.S. este parte se soluționează cu

respectarea prevederilor acestei legi, iar potrivit art. 401 alin. (1) C. proc.

civ., contestația la executare poate fi formulată în termen de 15 zile de la

data când a luat cunoștință de actul de executare.

Curtea a constatat că acest termen a

fost depășit așa încât a fost respinsă contestația la executare ca tardiv

formulată.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, reclamanta SC A. SA prin lichidatorul SC C.L. SA Satu Mare.

Fără să invoce motivele de nelegalitate, prevăzute de art. 304 alin. (1)-(9) C.

proc. civ. recurenta a susținut că hotărârea recurată este nelegală întrucât:

- Art. 44 din O.U.G. nr. 51/1998 se

referă la litigii în legătură cu creanțele bancare neperformante preluate la

datoria publică.

- A.V.A.S. a preluat creanța de la C.J.A.S.

Mureș, iar acesteia îi sunt aplicabile prevederile art. 4 din O.U.G. nr. 13/2001,

în vigoare la data întocmirii titlului constând în înștiințarea de plată din 14

noiembrie 2003. Contestația a fost depusă la A.V.A.S. la 3 decembrie 2003, așa

încât termenul legal nu a fost depășit. A mai precizat că nici până la această

dată A.V.A.S. nu a soluționat plângerea respectivă deși avea această obligație

conform art. 7 din actul normativ amintit. Față de aceste prevederi cererea sa

ar putea fi considerată prematur formulată și nu respinsă ca tardiv introdusă.

- În cauză sunt aplicabile

prevederile art. 401 lit. b) C. proc. civ., întrucât contestația a fost

formulată de îndată ce a fost blocat contul său (la 26 ianuarie 2004), deci

contestația introdusă la data de 30 ianuarie 2004 nu este tardiv formulată.

Consideră că după intrarea în vigoare a codului fiscal i se aplică prevederile

acestuia.

- SC A. SA este în lichidare conform

contractului de lichidare, așa încât intimata avea obligația potrivit art. 32

16

din Legea nr. 99/1999 să-i comunice actele la sediul lichidatorului.

Pentru toate aceste motive a solicitat

admiterea contestației și anularea actelor de executare.

Recursul este nefondat.

- Prima critică se referă la

distincția dintre creanțele bancare și creanțele bugetare, acestea din urmă

potrivit opiniei recurentei nefiind supuse O.U.G. nr. 51/1998. Susținerea

recurentei nu poate fi primită întrucât s-a pus în discuție o creanță

neperformantă preluată la datoria publică astfel că aceasta intră sub incidența

O.U.G. nr. 51/1998, așa cum corect a reținut instanța de fond atunci când a

citat art. 44 din menționata ordonanță: „Litigiile în legătură cu creanțele

neperformante preluate la datoria publică în care A.V.A.S. este parte se

soluționează cu respectarea prezentului capitol, completate în mod

corespunzător cu dispozițiile codului de procedură civilă”.

În sensul aplicării O.U.G. nr. 51/1998

sunt de observat dispozițiile generale din capitolul I în care se precizează

domeniul de aplicare al ordonanței, sub incidența căreia intră și creanțele

bugetare preluate în baza unor acte normative, în speță a art. 6 din O.U.G. nr.

95/2003. De altfel aceste mențiuni referitoare la modul de preluare de către A.V.A.B.

(în prezent A.V.A.S.) a creanței rezultă din conținutul titlului executoriu.

În ce privește trimiterea la O.U.G. nr.

13/2001 (în prezent abrogată de C. proc. fisc.) pentru a justifica depășirea

termenului de contestație, această susținere nu are nici o relevanță întrucât

ordonanța menționată se referă la o procedură care precede preluarea creanței

de către A.V.A.S.

De altfel ordonanța reglementează

„soluționarea contestațiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control

sau de impunere întocmite de organele M.F.P.” și nu valorificarea de către A.V.A.S.

a creanțelor preluate în condițiile arătate mai sus pentru care s-a stabilit o

procedură distinctă.

În speță, executarea silită asupra

debitoarei s-a început prin executorii proprii ai A.V.A.S. prin comunicarea

titlului executoriu, care a fost înregistrat la recurentă la 28 noiembrie 2003,

așa încât termenul curge de la această dată așa cum dispune art. 401 C. proc.

civ.: „contestația se poate face în termen de 15 zile de la data când

contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care îl contestă sau

de refuzul de a îndeplini un act de executare”.

Prin argumentele aduse în susținerea

faptului că nu a fost depășit termenul de contestație, recurenta schimbă

temeiurile legale invocate la fond, iar prematuritatea propusă a fi reținută de

instanță în raport de faptul că a adresat o contestație către A.V.A.S. nu poate

fi reținută întrucât dispozițiile O.U.G. nr. 51/1998, astfel cum au fost

modificate constituie lege specială în raport cu toate celelalte reglementări

invocate.

- Nici critica privind aplicarea art.

401 lit. b) C. proc. civ. nu poate fi primită întrucât depășește conținutul

cererii introductive de instanță prin care s-a cerut anularea formelor de

executare pentru alte considerente nefiind invocată trecerea la executare prin

poprirea conturilor ci aspecte care țin de conținutul creanței și înscrierea

debitoarei în tabloul creditorilor, precum și de ordinea de preferință

stabilită la declanșarea procedurii de lichidare administrativă.

- Nici ultima critică nu poate fi

reținută având în vedere că nu se contestă primirea înștiințării de plată și

data de înregistrare la sediul societății. În plus, toate demersurile în

instanță cu excepția recursului au fost făcute de SC A. SA prin lichidator. Mai

mult se constată că deși societatea era în procedura de lichidare

administrativă prevăzută de O.U.G. nr. 88/1997, aprobată și modificată prin legea

nr. 99/1999 nu a inițiat vreo procedură în legătură cu creanțele în discuție

sub aspectul cuantumului, în conformitate cu legea amintită și Normele de

aplicare nr. 450/1999 în vigoare la acea dată.

În consecință, pentru toate

argumentele arătate potrivit art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de SC C.L. SA Satu Mare lichidator judiciar al contestatoarei SC A. SA

Reghin, împotriva sentinței comerciale nr. 140 din 21 septembrie 2004 a Curții

de Apel București, secția a VI-a comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 17 martie 2006.