ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 7222/2005

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 244 din 31 octombrie 2005, Tribunalul Alba a condamnat pe inculpatul M.M., la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) și art. 74 lit. c) C. pen., și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., conform art. 65 C. pen. S-a dedus prevenția de la 28 noiembrie 2004 și s-a menținut starea de arest. Tribunalul a reținut că, la data de 19 noiembrie 2004, după o altercație cu C.A.E., i-a aplicat acestuia mai multe lovituri de cuțit în abdomen, ce au necesitat 25–30 zile îngrijiri medicale și i-au pus viața în primejdie.

La data de 28 noiembrie 2004, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului în baza art. 148 lit. h) C. proc. pen., fapta fiind prevăzută cu o pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare, iar lăsarea sa în libertate prezintă pericol social pentru ordinea publică fiind astfel îndeplinite condițiile art. 136 și art. 143 C. proc. pen. Măsura arestării preventive a fost prelungită și menținută conform dispozițiilor legale, iar prin sentința menționată, tribunalul l-a condamnat la 4 ani închisoare. Împotriva acestei sentințe, inculpatul a declarat apel. Prin încheierea din 20 decembrie 2005, Curtea de Apel Alba Iulia a constatat că subzistă temeiurile ce au impus luarea măsurii arestării preventive, fiind îndeplinite condițiile art. 160 b C. proc.

pen., dispunând menținerea acesteia. Împotriva încheierii, inculpatul a declarat recurs, solicitând punerea sa în libertate. Recursul este nefondat. Situația de fapt reținută în momentul arestării nu s-a schimbat, subzistând temeiurile arestării și, de altfel, s-a pronunțat după o hotărâre de condamnare în primă instanță, astfel că încheierea atacată este temeinică și legală. Conform art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul inculpatului M.M. va fi respins, ca nefondat, cu obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.M. împotriva încheierii din 20 decembrie 2005 a Curții de Apel Alba Iulia pronunțată în dosar nr. 8203/2005. Obligă pe recurent să plătească statului suma de 120 RON (1.200.000 lei) cheltuieli judiciare, in care suma de 40 RON (400.000 lei),reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 28 decembrie 2005.