ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 63/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 63/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului civil de față:
Din examinarea lucrărilor dosarului,
constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 14
ianuarie 2002, reclamantul F.P.D.C. a chemat în judecată pe pârâta Statul Român
prin Ministerul Finanțelor Publice și Primăria municipiului Câmpulung pentru ca
în baza Legii nr. 10/2001 să fie obligați să-i restituie în natură o suprafață
de 1 ha situată în Câmpulung, cartier Vișoi și 2 cuptoare pentru pregătirea
varului.
În motivarea cererii, reclamantul a
arătat că bunurile solicitate provin de la autoarea sa F.E. și au fost preluate
abuziv de stat, astfel că se impune restituirea în natură a acestora.
Prin sentința civilă nr. 196 din 31
octombrie 2002 Tribunalul Argeș, secția civilă, respins cererea formulată de
reclamantul F.P.D.C. împotriva pârâților Statul Român prin Ministerul
Finanțelor Publice, Primăria municipiului Câmpulung și intervenientul în nume
propriu T.G.
Pentru a hotărî astfel, instanța
reține pe baza expertizelor tehnice elaborate în cauză, că terenul în litigiu
provine de la F.E., care este autoarea reclamantului și aceasta l-a donat în
anul 1981 Primăriei Câmpulung. Primăria a transmis terenul fostei CAP, iar în
schimb, a primit aceeași suprafață pe un alt amplasament.
Potrivit art. 8 din Legea nr. 10/2001,
nu intră sub incidența prezentei legi, terenurile al căror regim juridic este
reglementat prin Legea 18/1991 și cum terenul se afla la 1 ianuarie 1990 în
proprietatea CAP, el face obiectul procedurii legii fondului funciar.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat apel F.P.D.C.
Prin decizia civilă nr. 58/A din 11
aprilie 2003, Curtea de Apel Pitești, secția civilă, a respins, ca nefondat,
apelul declarat de reclamantul F.P.D.C.
Instanța a hotărât astfel, invocând
art. 2 și art. 1 lit. c) din Legea nr. 10/2001, în sensul că prin imobile
preluate abuziv se înțeleg și cele donate statului dacă prin hotărâre
irevocabilă s-a admis acțiunea în nulitatea actului.
Conform actului autentic de donație
din 26 decembrie 1981, mama reclamantului a donat Statului imobilul. Donație
acceptată. Reclamantul nu a cerut constatarea nulității actului.
În contra acestei hotărâri,
reclamantul F.D.C. a declarat recurs, motivând că actul de donație a fost făcut
sub imperiul presiunilor exercitate de autoritățile comuniste.
Imobilul în litigiu nu poate să facă
obiectul legii fondului funciar, deoarece acesta a fost donat Statului Român și
indiferent cine a dispus de acest teren și la cine se găsește în prezent,
acesta trebuie restituit reclamantului.
Intervenientul T.G. a depus
întâmpinare susținând că este proprietarul terenului de 1525 mp și construcția
ridicată cu autorizație. Terenul l-a cumpărat cu act autentic de la B.I. împroprietărit
la Legea 18/1991. A cerut respingerea recursului declarat de reclamant.
Recursul este întemeiat pentru
motivele care urmează:
Potrivit principiilor stabilite prin
Normele Metodologice de aplicare, dispozițiile Legii nr. 10/2001 au caracter de
complinire în raport cu alte acte normative speciale anterioare, măsurile
reparatorii prevalând asupra altor proceduri care tind să înlăture de la
restituirea în natură sau prin echivalent bunuri care fac obiectul acesteia.
Potrivit dispozițiilor art. 2 din
lege, printre imobilele preluate abuziv susceptibile de restituire în natură
sau prin acordarea măsurilor reparatorii, legiuitorul a înțeles să includă și
imobilele donate statului, în baza unor acte normative speciale sau în orice
acte normative speciale sau în orice alt mod, dacă s-a admis printr-o hotărâre
judecătorească definitivă și irevocabilă acțiunea în anulare.
Pe de o parte, condiția nu exclude
verificarea donației nemijlocit de către organele și instanțele investite pe
cale de excepție cu privire la validitatea actului juridic invocat, pe de altă
parte, nu trebuie să constituie temei pentru înlăturarea fostului proprietar de
la beneficiile legislației reparatorii, închizând calea celor îndreptățiți prin
calificarea restrictivă a cerinței menționate ca fiind exclusiv prealabilă.
Or, prin decizia atacată, instanța
de apel care avea de examinat legalitatea și temeinicia hotărârii primei
instanțe prin prisma și în limita motivelor de apel care priveau aplicarea
greșită a art. 8 din Legea nr. 10/2001 și-a motivat soluția în principal pe
inexistența unei hotărâri judecătorești de anulare a donației, fără să pună
acest aspect în discuția părților și fără să examineze actul de donație, în
pofida celor învederate chiar de pârâta Primăria Câmpulung privind inexistența
unei declarații autentice de acceptare a donației și de faptul că donația a
fost făcută cu sarcini.
Cât privește aplicarea dispozițiilor
art. 8 din Legea nr. 10/2001 în sensul că regimul juridic al terenului ar fi reglementat
de dispozițiile Legii nr. 18/1991, considerentele instanței de apel sunt de
asemenea greșite, când se constată doar că reclamantul nu ar fi solicitat
reconstituirea dreptului de proprietate în baza acestui din urmă act normativ,
ceea ce echivalează cu nemotivarea.
În cauză se impunea așadar, pe de o
parte, examinarea nemijlocită a donației, pe de altă parte, întrucât din
înscrisurile și expertiza efectuată în cauză rezultă, fără echivoc, că terenul
s-a aflat în urma unui schimb, la 1 ianuarie 1990 în perimetrul CAP,
verificarea valabilității schimbului cât și a atribuirii terenului în litigiu
altor persoane fizice și juridice decât moștenitorul fostului proprietar, în
condițiile în care din probe rezultă fără echivoc că F.P.D.C. a solicitat la
rândul său reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991.
În consecință, recursul se va admite
și se vor casa hotărârea atacată precum și sentința instanței de fond, cu
trimiterea cauzei spre rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de
reclamantul F.P.D.C., împotriva deciziei civile nr. 58/A din 11 aprilie 2003 a
Curții de Apel Pitești, secția civilă.
Casează decizia recurată, precum și
sentința nr. 196 din 31 octombrie 2002 a Tribunalului Pitești, secția civilă,
și trimite cauza pentru rejudecare la același tribunal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică,
astăzi 12 ianuarie 2005.