ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4998/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar

constată următoarele:

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul

Tribunalului Brăila la data de 28 iunie 2001, Ș.E. a solicitat desființarea în

parte a dispoziției nr. 654 din 11 iunie 2001 emisă de Primarul municipiului

Brăila, în sensul de a se dispune restituirea în natură și în totalitate a

imobilului situat Brăila. A arătat că nu este de acord cu despăgubirile bănești

acordate pentru partea de imobil care a fost cumpărată de familia Z. în anul

1999.

Tribunalul Brăila, secția civilă, prin sentința nr. 182

din 31 octombrie 2001 a respins acțiunea reclamantului.

În motivarea soluției, instanța a reținut că

nulitatea absolută a contractului de vânzare–cumpărare trebuie constatată

printr-o hotărâre judecătorească separată pentru a se putea analiza cererea de

restituire în natură a întregului imobil, or, în speță, reclamantul nu a făcut

această dovadă, astfel încât în mod corect s-a dispus acordarea de despăgubiri

pentru partea respectivă din imobil.

Apelul declarat de reclamant împotriva hotărârii

instanței de fond a fost respins ca nefondat de către Curtea de Apel Galați, secția

civilă, prin decizia nr. 46/A din 20 ianuarie 2004.

Instanța de apel a reținut în esență că acțiunea

pentru constatarea nulității absolute a contractului de vânzare–cumpărare nr. 188/1999,

având ca obiect o parte a imobilului revendicat de reclamant și pentru care

prin dispoziția atacată s-au acordat despăgubiri bănești, a fost respinsă

definitiv și irevocabil.

Împotriva acestei ultime decizii a declarat recurs

reclamantul arătând că aceasta a fost dată cu încălcarea legii, respectiv a

art. 46 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 care prevede că actele juridice de

înstrăinare având ca obiect imobilele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b)

sunt lovite de nulitate absolută, buna credință neputând fi invocată în aceste

cazuri.

Recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare

pentru considerentele ce se vor expune.

Prin dispoziția nr. 654 din 11 iunie 2001, emisă de

Primarul municipiului Brăila, urmare notificării formulată de Ș.E., s-a

restituit acestuia în natură imobilul situat în Brăila, mai puțin partea,

identificată prin planul de situație, cumpărată de Z.C. și Z.M. în baza Legii nr.

112/1995, prin contractul de vânzare–cumpărare nr. 188/1999, pentru care s-a

precizat că se vor acorda despăgubiri bănești conform art. 40 din Legea nr. 10/2001.

Pe parcursul judecării prezentului litigiu, având ca

obiect desființarea parțială a dispoziției emisă de Primarul municipiului

Brăila, reclamantul, prin acțiunea civilă formulată în contradictoriu cu Z.C. și

Z.M. precum și cu Direcția Serviciilor Publice Brăila, a solicitat constatarea

nulității absolute a contractului de vânzare–cumpărare nr. 188/1999 privind o

parte din imobilul în cauză. Prin decizia nr. 456/R din 4 aprilie 2003, Curtea de

Apel Galați, secția civilă, a respins ca nefondat recursul declarat de

reclamant împotriva deciziei civile nr. 506 din 27 noiembrie 2002 pronunțată de

Tribunalul Brăila.

Prin urmare, s-a hotărât în mod definitiv și

irevocabil că actul de vânzare–cumpărare încheiat în temeiul Legii nr. 112/1995

este valabil, astfel încât restituirea în natură a părții de imobil nu mai este

posibilă, persoana îndreptățită putând solicita și obține numai măsuri

compensatorii.

Mai mult, art. 46

alin. (3) din Legea nr. 10/2001 potrivit căruia

„Actele juridice de înstrăinare,

inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect

imobilele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b), sunt lovite de nulitate

absolută, buna-credință neputând fi invocată în aceste cazuri” a fost declarat

neconstituțional de către Curtea Constituțională, care

a reținut că prin textul de lege în

discuție au fost încălcate prevederi constituționale care privesc principiul

neretroactivității legii noi și principiul egalității în fața legii.

Pentru cele ce

preced, recursul este nefondat urmând a fi respins ca atare, în conformitate cu

art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul

declarat de reclamantul Ș.E. împotriva deciziei nr. 46/A din 20 ianuarie 2004 a

Curții de Apel Galați, Secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 8 iunie 2005.