Decizia nr. 6549/2005 — ÎCCJ, Secția I civilă — conflict de competență împotriva sentinței nr. 1590/2004 a Judecătoriei Roman

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1590 din 7 septembrie 2004 Judecătoria Roman a admis acțiunea în revendicare formulată de reclamanta D.S. Vaslui împotriva pârâtei C.M. pe care a obligat-o să lase reclamantei în deplină proprietate suprafața de 3600 mp teren din fondul forestier situat în punctul „Varniță”. Hotărârea instanței de fond a fost atacată de pârâta C.M., calea de atac fiind intitulată „apel”: Curtea de Apel Bacău, prin decizia civilă nr. 1035 din 24 noiembrie 2004 a declinat competența de soluționare a „recursului” în favoarea Tribunalului Neamț. Instanța a calificat calea de atac exercitată ca fiind recurs conform art. 282 1 C. proc.

civ., iar în temeiul art. 299 alin. (3) C. proc. civ. a stabilit că tribunalul este cel competent să soluționeze recursul. Tribunalul Neamț, prin decizia civilă nr. 235 din 12 mai 2005 a declinat la rândul său competența de soluționare în favoarea Curții de Apel Bacău. Instanța a apreciat că acțiunea în revendicare este o acțiune reală care urmărește apărarea unui drept subiectiv, iar nu o acțiune care are în vedere apărarea unui drept de creanță. Art. 282 1 C. proc. civ. are în vedere doar acțiunile care au o complexitate redusă. Astfel că, în speță, hotărârea atacată este supusă apelului iar competența de soluționare aparține curții de apel. Examinând conflictul de competență ivit conform art. 20 pct. 2 C. proc.

civ. se constată ca fiind legală susținerea Curții de Apel Bacău. În adevăr, obiectul litigiului dedus judecății la 3 septembrie 2003 este o acțiune în revendicarea unui teren forestier în valoare de 9.979.000 lei, deci evaluabil în bani, cu o valoare de sub un miliard de lei. Sunt aplicabile astfel prevederile art. 282 1 C. proc. civ. introduse prin art. I pct. 4 din O.U.G. nr. 195/2000, potrivit cărora nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești al căror obiect are o valoare de până la un miliard de lei. Deci calea de atac exercitată de pârâtă este „recurs”. Potrivit modificărilor procedurale aduse prin Legea nr. 195/2004 la art. 299 alin. (3) C. proc. civ., recursurile se judecă de instanța imediat superioară celei care a pronunțat hotărârea atacată.

Și în prezent, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 219/2005, funcționează aceeași regulă, consacrată acum de prevederile art. 299 alin. (2) C. proc. civ. În consecință, recursul urmează a fi soluționat de Tribunalul Neamț în favoarea căruia se va stabili competența prin prezentul regulator de competență.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Stabilește competența de soluționare a recursului declarat de C.M. împotriva sentinței civile nr. 1590 din 7 septembrie 2004 a Judecătoriei Roman în favoarea Tribunalului Neamț. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 8 septembrie 2005.