ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6698/2005

Asupra contestației în anulare de față:

Din examinarea lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin contestația în anulare înregistrată pe rolul acestei

instanțe, P.I. a solicitat anularea deciziei nr. 3843 din 7 octombrie 2003 a

Curții Supreme de Justiție, secția civilă, arătând că s-a omis a se cerceta

motivul de recurs referitor la aplicarea legilor în timp și că instanța nu s-a

pronunțat asupra motivelor suplimentare de recurs. Totodată, prin concluziile

scrise depuse, contestatorul precizează că instanțele de judecată nu au

procedat la introducerea în cauză a moștenitoarei soției contestatorului C.P.

deși contractul de vânzare–cumpărare anulat avea ca titulari pe contestator și

pe soția acestuia.

Contestația în anulare este nefondată pentru considerentele

ce se vor expune în continuare.

Referitor la susținerea potrivit căreia instanța nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor de recurs, se reține că aceasta este

neîntemeiată. Astfel, printre motivele recursului declarat de pârâtul P.I.

împotriva deciziei nr. 54 din 20 septembrie 2002 a Curții de Apel Bacău, secția

civilă, a fost și cel prevăzut de art. 304 alin. (9) C. proc. civ.,

recurentul–pârât susținând că acțiunea reclamantului E.V. este inadmisibilă

întrucât dispozițiile Legii nr. 33/1994 nu-și mai găsesc aplicarea după

intrarea în vigoare a legii speciale, respectiv Legea nr. 10/2001. Față de

acest motiv de recurs, se reține că instanța supremă s-a pronunțat prin decizia

a cărei anulare se solicită, în sensul că Legea nr. 33/1994 reprezintă legea

specială aplicabilă imobilelor expropriate în timp ce Legea nr. 10/2001 reprezintă

dreptul comun în materia retrocedării imobilelor preluate de stat în perioada

1945–1989. Totodată se reține că prin decizia atacată instanța s-a pronunțat și

asupra motivelor suplimentare de recurs referitoare la aplicarea art. 37 din

Legea nr. 33/1994, validitatea contractului de vânzare–cumpărare și buna

credință a cumpărătorului.

Prin contestația în anulare se invocă și dispozițiile art.

317 C. proc. civ., arătându-se prin concluziile scrise faptul că nu a fost

citată moștenitoarea soției contestatorului C.P.

Potrivit art. 317 C. proc. civ., hotărârile irevocabile pot

fi atacate cu contestație în anulare numai pentru motivele limitate stipulate

și numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau

recursului. Unul din aceste motive se referă la situația în care procedura de

chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită

conform cerințelor legale.

Se reține că nu poate fi considerată lipsă de procedură în

înțelesul art. 317 C. proc. civ. cu moștenitoarea C.P. atâta timp cât aceasta

nu a fost parte în proces.

Pentru aceste motive, contestația în anulare este nefondată,

urmând a se respinge ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de

P.I. împotriva deciziei nr. 3843 din 7 octombrie 2003 a Curții Supreme de

Justiție, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 13 septembrie 2005.