ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6319/2005

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 898 din 1 iulie 2005, Tribunalul București, secția I penală, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de condamnatul B.M., privind sentința penală nr. 170 din 5 februarie 2004 a Tribunalului București, secția a II–a penală. Pentru a pronunța hotărârea, instanța a reținut că prin sentința a cărei revizuire s-a cerut, B.M. a fost condamnat, la 8 ani închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 și art. 175 lit. e) și i) și cu aplicarea art. 37 lit. b) din același cod.

Apelul declarat de inculpat împotriva sentinței, a fost respins, ca nefondat, prin decizia penală nr. 175 din 11 martie 2004 a Curții de Apel București, secția a II–a penală. Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, prin decizia penală nr. 2740 din 20 mai 2004, a admis recursul declarat de inculpat împotriva hotărârii instanței de apel, a casat hotărârile, a înlăturat dispoziția privind reținerea stării de recidivă prevăzută de art. 37 lit. b) C. pen., și a redus pedeapsa privativă de libertate, de la 8 ani închisoare, la 7 ani și 6 luni închisoare. Condamnatul și-a motivat cererea de revizuire pe considerentul că instanța de fond a pronunțat hotărârea urmare greșitei aprecieri a probatoriului, în principal a raportului de expertiză medico – legală, în opinia sa încadrarea juridică a faptei fiind infracțiunea de vătămare corporală, prevăzută de art. 181 C. pen.

În adoptarea soluției menționate, instanța a reținut că cererea de revizuire nu se încadrează în cazul prevăzut de art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., respectiv condamnatul revizuient nu a invocat fapte sau împrejurări necunoscute de instanță la soluționarea în fond a cauzei. Împotriva sentinței condamnatul a declarat apel, și în această cale de atac el motivând că fapta săvârșită în dauna părții vătămate P.L.T., este infracțiunea prevăzută de art. 181 C. pen. Curtea de Apel București, secția a II–a penală și pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia penală nr. 661 din 30 august 2005, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnatul revizuient. Ulterior, în termenul legal, condamnatul revizuient a declarat recurs împotriva hotărârii instanței de apel, nemotivat în scris.

Oral, în ședința publică de judecare a căii de atac, recurentul condamnat revizuient a susținut că sentința penală prin care a fost condamnat pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat este nelegală, el, în fapt, săvârșind infracțiunea de vătămare corporală prevăzută de art. 181 C. pen. Recursul declarat nu este fondat. Potrivit art. 394 C. proc. pen., revizuirea, cale extraordinară de atac, poate fi cerută numai când sunt îndeplinite cazurile expres și limitativ prevăzute în acest text procedural. Alin. (1) lit. a) ale art. 394, înscrie cazul când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei.

Din verificarea lucrărilor dosarului, se reține că revizuientul nu a indicat astfel de fapte sau împrejurări și nici nu s-a referit la nici o altă ipoteză prevăzută de art. 394, ci, în realitate, a vizat o reapreciere a probatoriului administrat, cu referire specială la actul medico – legal, în opinia sa fapta săvârșită fiind o altă infracțiune decât cea pentru care a fost condamnat. Ca atare, motivul considerat a fi propriu revizuirii, nu se regăsește în cauza dedusă judecății. Pentru considerentele expuse, recursul declarat este nefondat și, în baza dispozițiilor art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins. În conformitate cu dispozițiile art. 192 C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul revizuient B.M. împotriva deciziei penale nr. 661/ A din 30 august 2005 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie. Obligă pe recurent la plata sumei de 120 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 40 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 8 noiembrie 2005.