ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4945/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr. 4781 din 10 iunie 2003 reclamanta I.S. a chemat în judecată pe pârâtul C.A. și a solicitat să se constate nulitatea înscrisului denumit „chitanță” întocmit la data de 1 martie 2003 prin care se pretinde că s-a angajat să-i plătească suma de 30 milioane lei întrucât avea discernământul „parțial abolit” iar pârâtul prin dol și violență a determinat-o să semneze. Judecătoria Buzău, prin sentința civilă nr. 6159 din 28 noiembrie 2003 a respins acțiunea cu motivarea că reclamanta nu a făcut dovada lipsei discernământului sau a vicierii consimțământului său prin violență sau dol la momentul întocmirii înscrisului, 1 martie 2003, pe care l-a semnat.

Curtea de Apel Ploiești, secția civilă, prin decizia civilă nr. 731 din 12 martie 2004 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta I.S. împotriva sentinței civile nr. 6159 din 28 noiembrie 2003 a Judecătoriei Buzău considerând că în speță nu sunt îndeplinite condițiile art. 953, art. 955, art. 960 C. civ. care reprezintă temei al acțiunii în anulare pentru lipsă de discernământ sau viciu de consimțământ reprezentat de dol sau violență. În termen legal, împotriva deciziei civile nr. 731 din 12 martie 2004 a Curții de Apel Ploiești a declarat recurs reclamanta I.S., a solicitat casarea în temeiul art. 304 pct. 10 C. proc. civ. și a susținut, în esență, că instanțele de fond și de apel au făcut o greșită apreciere a probelor și au reținut eronat că datorează pârâtului suma de 30 milioane lei.

Recursul urmează să fie respins ca nefondat pentru următoarele considerente: Instanțele de fond și de apel au reținut o corectă situație de fapt. Astfel, prin chiar cererea de chemare în judecată reclamanta a arătat că a semnat înscrisul intitulat „chitanță”, întocmit la data de 1 martie 2003, că a primit de la pârât cu titlu de împrumut o sumă de bani. Suma consemnată în înscris, corect reținută de instanțe este de 30 milioane lei. Potrivit art. 1169 C. civ., cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească. În speță reclamanta nu a făcut dovada că suma pe care s-a obligat să o restituie pârâtului a fost de 20 de milioane de lei și nu de 30 de milioane de lei și nici că a fost restituită.

Pot constitui, potrivit art. 953 C. civ. cauze de anulare a unei convenții vicierea consimțământului prin violență sau dol. În prezentul litigiu reclamanta nu a făcut dovada că i-a fost viciat consimțământul prin dol sau violență, astfel cum a pretins prin acțiunea precizată. Față de considerentele menționate, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta I.S. împotriva deciziei civile nr. 731 din 12 martie 2004 a Curții de Apel Ploiești. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 iunie 2005.