ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3326/2005

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1558 din 8 decembrie 2004, Tribunalul București, în temeiul art. 20 C. pen., raportat la art. 174 – art. 175 lit. c) și e), combinat cu art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen., a condamnat pe inculpatul N.V. la 9 ani închisoare și interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b), d) și e) C. pen., pe o perioadă de 10 ani. În baza art. 192 alin. (1) și (2) C. pen., inculpatul a fost condamnat la 3 ani închisoare, iar în baza art. 217 alin. (1) C. pen., la 4 ani închisoare. S-a făcut aplicarea art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen. și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 9 ani închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b), c) și d) C. pen., pe o perioadă de 10 ani.

S-a computat din pedeapsă durata arestării preventive de la 9 septembrie 2003 la zi. S-a luat act că părțile vătămate Șt.M., N.V., N.F., N.I., Șt.C. și G.M. nu s-au constituit părți civile. Inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că Șt.V., concubina inculpatului, împreună cu minorii N.I., N.F., N.V. și Șt.M. au fost nevoiți să părăsească domiciliul în care conviețuiau cu inculpatul N.V. din cauza violențelor pe care acesta din urmă le exercita asupra lor, mutându-se în locuința lui Șt.C. și G.M., mama lui Șt.V. În noaptea de 7 septembrie 2003, după ce a consumat băuturi alcoolice, inculpatul s-a deplasat la domiciliul lui Șt.C.

și G.M., a intrat în curtea casei, a deschis fereastra camerei unde dormeau minorii, a stropit în interior cu benzină și a dat foc încăperii care s-a aprins, incendiul cuprinzând inclusiv pătura cu care erau acoperiți minorii. Aceștia au fost scoși din încăpere cu ajutorul vecinilor. A doua zi dimineață inculpatul N.V. s-a deplasat din nou la domiciliul lui Șt.C., a pus două sticle cu benzină la poartă și le-a dat foc. Prin decizia penală nr. 140/ A din 25 februarie 2005, Curtea de Apel București a respins, ca nefondate, apelurile Parchetului de pe lângă Tribunalul București și inculpatului N.V. Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul care, prin apărător a criticat hotărârile pronunțate pentru greșita individualizare a pedepselor, motiv de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc.

pen. Recursul nu este fondat. Potrivit art. 72 C. proc. pen., la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile Părții generale a codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. În cauză, inculpatul a comis trei infracțiuni în concurs real, între care o tentativă la omor calificat și deosebit de grav care, potrivit art. 21 alin. (3) C. pen., se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 25 ani. Or, instanța de fond i-a aplicat inculpatului o pedeapsă de 9 ani închisoare, pentru această infracțiune, sub minimul special prevăzut de lege, fără reținerea unor circumstanțe atenuante.

Prin urmare, hotărârile sunt nelegale pentru pedeapsa prea redusă, ele nu pot fi însă îndreptate în recursul inculpatului, având în vedere prevederile art. 385 8 C. proc. pen., referitoare la neagravarea situației în propriul recurs. Nu există nici o împrejurare care ar putea constitui circumstanță atenuantă, favorabilă inculpatului. În ultimul cuvânt, inculpatul recurent a susținut că nu se consideră vinovat de comiterea faptelor. Susținerea lui este netemeinică. Din declarațiile martorilor, inclusiv mama inculpatului și ale părților vătămate rezultă că acesta a amenințat cu incendierea în permanență, și anterior datei la care s-au consumat faptele ce fac obiectul cauzei, acesta a mai avut tentative de incendiere a locuinței unde avea reședința concubina și copii lor.

Inculpatul a avut o conduită nesinceră și a susținut că, în seara de 7 septembrie, a consumat băuturi alcoolice, a luat benzină de la un taximetrist dar nu-și aduce aminte să fi dat foc locuinței în care se aflau copii săi. Așa fiind, Curtea, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul, ca nefondat, și-l va obliga pe recurent la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul N.V. împotriva deciziei penale nr. 140/ A din 25 februarie 2005 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada arestării preventive de la 9 septembrie 2003 la 27 mai 2005. Obligă recurentul inculpat să plătească suma de 1.600.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 27 mai 2005.