ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3326/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1558

din 8 decembrie 2004, Tribunalul București, în temeiul art. 20 C. pen.,

raportat la art. 174 – art. 175 lit. c) și e), combinat cu art. 176 alin. (1) lit.

b) C. pen., a condamnat pe inculpatul N.V. la 9 ani închisoare și interzicerea

drepturilor, prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b), d) și e) C. pen., pe o

perioadă de 10 ani.

În baza art. 192 alin. (1)

și (2) C. pen., inculpatul a fost condamnat la 3 ani închisoare, iar în baza art.

217 alin. (1) C. pen., la 4 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 33 lit.

a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen. și s-a dispus ca inculpatul să

execute pedeapsa de 9 ani închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor,

prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b), c) și d) C. pen., pe o perioadă de

10 ani.

S-a computat din pedeapsă

durata arestării preventive de la 9 septembrie 2003 la zi.

S-a luat act că părțile

vătămate Șt.M., N.V., N.F., N.I., Șt.C. și G.M. nu s-au constituit părți

civile.

Inculpatul a fost obligat la

cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel,

instanța a reținut că Șt.V., concubina inculpatului, împreună cu minorii N.I.,

N.F., N.V. și Șt.M. au fost nevoiți să părăsească domiciliul în care

conviețuiau cu inculpatul N.V. din cauza violențelor pe care acesta din urmă le

exercita asupra lor, mutându-se în locuința lui Șt.C. și G.M., mama lui Șt.V.

În noaptea de 7 septembrie

2003, după ce a consumat băuturi alcoolice, inculpatul s-a deplasat la

domiciliul lui Șt.C. și G.M., a intrat în curtea casei, a deschis fereastra

camerei unde dormeau minorii, a stropit în interior cu benzină și a dat foc

încăperii care s-a aprins, incendiul cuprinzând inclusiv pătura cu care erau

acoperiți minorii. Aceștia au fost scoși din încăpere cu ajutorul vecinilor.

A doua zi dimineață

inculpatul N.V. s-a deplasat din nou la domiciliul lui Șt.C., a pus două sticle

cu benzină la poartă și le-a dat foc.

Prin decizia penală nr. 140/

A din 25 februarie 2005, Curtea de Apel București a respins, ca nefondate,

apelurile Parchetului de pe lângă Tribunalul București și inculpatului N.V.

Împotriva deciziei a

declarat recurs inculpatul care, prin apărător a criticat hotărârile pronunțate

pentru greșita individualizare a pedepselor, motiv de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.

Recursul nu este fondat.

Potrivit art. 72 C. proc.

pen., la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile Părții

generale a codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de

gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de

împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În cauză, inculpatul a comis

trei infracțiuni în concurs real, între care o tentativă la omor calificat și deosebit

de grav care, potrivit art. 21 alin. (3) C. pen., se pedepsește cu închisoarea

de la 10 la 25 ani.

Or, instanța de fond i-a

aplicat inculpatului o pedeapsă de 9 ani închisoare, pentru această

infracțiune, sub minimul special prevăzut de lege, fără reținerea unor

circumstanțe atenuante.

Prin urmare, hotărârile sunt

nelegale pentru pedeapsa prea redusă, ele nu pot fi însă îndreptate în recursul

inculpatului, având în vedere prevederile art. 385

8

C. proc. pen.,

referitoare la neagravarea situației în propriul recurs.

Nu există nici o împrejurare

care ar putea constitui circumstanță atenuantă, favorabilă inculpatului.

În ultimul cuvânt,

inculpatul recurent a susținut că nu se consideră vinovat de comiterea

faptelor.

Susținerea lui este

netemeinică.

Din declarațiile martorilor,

inclusiv mama inculpatului și ale părților vătămate rezultă că acesta a

amenințat cu incendierea în permanență, și anterior datei la care s-au consumat

faptele ce fac obiectul cauzei, acesta a mai avut tentative de incendiere a

locuinței unde avea reședința concubina și copii lor.

Inculpatul a avut o conduită

nesinceră și a susținut că, în seara de 7 septembrie, a consumat băuturi

alcoolice, a luat benzină de la un taximetrist dar nu-și aduce aminte să fi dat

foc locuinței în care se aflau copii săi.

Așa fiind, Curtea, în baza art.

385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul, ca

nefondat, și-l va obliga pe recurent la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul N.V. împotriva deciziei penale nr. 140/ A din

25 februarie 2005 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze

cu minori și familie.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, perioada arestării preventive de la 9 septembrie 2003 la 27 mai 2005.

Obligă recurentul inculpat

să plătească suma de 1.600.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,

din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 27 mai 2005.