ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3351/2005

Deliberând asupra conflictului

negativ de competență de față constată;

Prin încheierea din 14 octombrie

2004 pronunțată de Judecătoria Alba Iulia în dosarul nr. 6821/2004 s-a

încuviințat cererea de executare silită formulată de creditorul SC P.I. SRL,

înaintată instanței de executare de Biroul Executorului Judecătoresc B.T.

privind executarea silită a obligației stabilită în sarcina debitorului SC A.

SA – ASIGURĂRI, REASIGURĂRI Alba Iulia prin titlul executor reprezentat prin

sentința civilă nr. 2962/2004 a Judecătoriei Iași.

Împotriva încheierii a declarat apel

debitoarea SC A. SA – Alba Iulia, apel înregistrat inițial pe rolul Curții de

Apel Alba Iulia.

Prin sentința civilă nr. 302 din 10

martie 2005 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția civilă, în dosarul

nr. 8524/2004, s-a declinat spre competentă soluționare apelul declarat de

debitoarea SC A. SA – Alba Iulia împotriva încheierii civile din 14 octombrie

2004 pronunțată de Judecătoria Alba Iulia în favoarea Tribunalului Alba.

Pentru a pronunța decizia s-a

reținut că potrivit art. 373

1

și art. 339 alin. (3) C. proc. civ.,

competența materială în soluționarea apelurilor pronunțate în materie

necontencioasă sunt de competența Tribunalului.

Apelul a fost înregistrat la

Tribunalul Alba sub nr. 1650/2005.

Prin decizia civilă nr. 148/ A din 8

aprilie 2005 pronunțată de Tribunalului Alba, secția civilă, s-a admis excepția

de necompetență materială a Tribunalului Alba s-a declinat competența de

soluționare a apelului în favoarea Curții de Apel Alba Iulia.

S-a constatat ivit conflictul

negativ de competență și s-a trimis dosarul la Înalta Curte de Casație și

Justiție spre soluționare.

Pentru a pronunța după, tribunalul a

reținut că în conformitate cu prevederile art. 3 pct. 2 C. proc. civ.,

competentă de a soluționa apelul este Curtea de Apel Alba Iulia.

Din analiza actelor și lucrărilor

dosarului următoarele situații:

Potrivit prevederilor art. 2 pct. 2

C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin O.U.G. 65/2004, Tribunalul

judecă ca instanța de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor

pronunțate de judecători în primă instanță.

a. în cazurile de divorț

b. în materie de împărțeală

judiciară

c. în cererile privind raporturile

personale dintre părinți și copii minori.

d. în cazurile privind filiația

e. în orice alte cazuri prevăzute de

lege.

Conform prevederilor art. 373

1

alin. (1) și (2) C. proc. civ., cererea de executare silită se depune la

executorul judecătoresc care solicită încuviințarea de către instanța de

executare instanță care poate încuviința executarea silită prin încheiere dată

în Camera de Consiliu fără citarea părților.

În consecință încheierea prin care

se încuviințează executarea silită este de competența instanței de executare,

prin urmare în cauză nu sunt incidente prevederile art. 379 alin. (3) C. proc.

civ., text legal de strictă aplicare la cazurile în care legea dă în competența

președintelui instanței luarea unor măsuri cu caracter necontencios conform

dispozițiilor art. 379 alin. (1) C. proc. civ.

Urmează a se stabili în conformitate

cu prevederile art. 3 alin. (2) C. proc. civ., competența de soluționare a

apelului formulat împotriva încheierii din 14 octombrie 2004 pronunțată de

Judecătoria Alba Iulia în dosarul nr. 6821/2004 în favoarea Curții de Apel Alba

Iulia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența în favoarea

Curții de Apel Alba Iulia.

Pronunțată în ședința publică,

astăzi 2 iunie 2005.