ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 582/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 582/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursurilor
de față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 422 din 23
septembrie 2011 a Tribunalului Iași s-a hotărât condamnarea inculpatului O.D.,
în prezent arestat preventiv în Penitenciarul Iași, studii 12 clase și școală
profesională, fără ocupație, necăsătorit, fără antecedente penale, pentru
săvârșirea infracțiunii de „tentativă la omor calificat”, prevăzută de art. 20
raportat la art. 174 alin. (1) - 175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplicarea
art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 lit. b) C. pen. și cu aplicarea art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen., la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare.
În baza dispozițiilor
art. 65 alin. (2) C. pen., a aplicat inculpatului O.D. pedeapsa complementară a
interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a și b) C. pen.
pe o durată de 4 ani.
Pe durata și în condițiile
prevăzute de art. 71 C. pen., a interzis inculpatului O.D. exercițiul
drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a și b) C. pen.
În baza dispozițiilor
art. 350 C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpatului O.D., iar, în
baza dispozițiilor art. 88 C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată durata
reținerii și arestării preventive, respectiv de la 15 iunie 2011 la zi.
În baza dispozițiilor
art. 118 lit. b) C. pen., a dispus confiscarea specială, în folosul statului,
de la inculpat a unui cuțit, cu lungimea de 32,5 cm., cu mâner metalic de culoare argintie cu inserție de plastic de culoare neagră, iar lama cu
o lungime de 19 cm, mijloc de probă ridicat de organul de urmărire penală în
baza procesului-verbal din data de 15 iunie 2011, și care se află, în prezent,
în custodia Poliției orașului Târgu Frumos.
În baza dispozițiilor
art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a obligat inculpatul să plătească statului
cheltuieli judiciare în sumă de 1.400 RON, din care 200 RON reprezintă
onorariul avocatului desemnat din oficiu în faza de urmărire penală, sumă ce va
fi avansată Baroului de Avocați Iași din fondurile speciale ale Ministrului
Justiției.
În temeiul
dispozițiilor art. 38 C. proc. pen. cu referire la art. 320
1
alin.
(5) C. proc. pen., au fost disjunse acțiunile civile exercitate de către
părțile civile C.A., S.C. nr. 1 „S.S.” Iași și S.A.J. Iași, și s-a fixat termen
la data de 10 octombrie 2011”.
Tribunalul Iași a
reținut următoarele:
„Atât inculpatul O.D.
cât și partea vătămată C.A. își au domiciliul în localitatea T.F., județul Iași
și din datele de anchetă rezultă că la un moment au fost chiar prieteni, cei
doi lucrând o vreme ca taximetriști la aceeași firmă din localitatea
menționată. De altfel, conflictul care a avut ca deznodământ, fapta ce
constituie obiectul prezentei cauze penale, a fost unul spontan, fără a exista
în antecedență relații tensionate între cei doi.
Astfel, partea
vătămată C.A. a aflat că inculpatul îl șicanează pe un bun prieten de al său
ori de câte ori îl întâlnește, astfel încât s-a hotărât să se întâlnească cu O.D.
și să poarte o discuție cu privire la cele întâmplate.
În seara zilei de 14
iunie 2011, în timp ce inculpatul se afla împreună cu prietena sa, respectiv
martora G.A.E. pe esplanada din centrul orașului Tg. Frumos, a fost sunat pe
telefonul mobil de către partea vătămată C.A., stabilind să se întâlnească în
locul respectiv, ceea ce s-a și întâmplat.
În jurul orelor 20:00,
partea vătămată a ajuns la fața locului însoțită de către un prieten, respectiv
martorul I.A.. Cei doi au invitat pe inculpat la o discuție, care însă în scurt
timp a degenerat, inculpatul a fost lovit cu pumnii și doborât la pământ de
către partea vătămată și cel care o însoțea. Pe moment inculpatul nu a
ripostat, ci s-a ridicat și a fugit în apartamentul părinților săi. Aici a luat
hotărârea de a se răzbuna pe partea vătămată, sens în care s-a înarmat cu un
cuțit de bucătărie, cu lama în lungime de 19 cm, după care a ieșit în oraș în căutarea agresorului său.
În jurul orelor 22:00
în timp ce partea vătămată se afla în autoturismul său, parcat în apropierea
terasei „B.O.” din centrul orașului Târgu Frumos a fost observată de către
inculpat care, după cum s-a precizat anterior, o căuta prin oraș.
În momentul când
partea vătămată a sesizat prezența inculpatului și a deschis portiera
autoturismului în care se afla, inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri cu
acel cuțit cu care se înarmase de acasă, în partea stângă a pieptului, precum
și în coasta stângă.
Agresiunea comisă de
către inculpat a fost observată de către martorul ocular C.A., cel care avea
să-i și acorde primul ajutor părții vătămate. Între timp inculpatul a fugit de
la fața locului și s-a refugiat în apartamentul părinților săi, unde avea, de
altfel, să fie găsit de către organele de poliție.
În termen legal
sentința penală a fost apelată de inculpatul O.D. care a criticat-o sub
aspectul individualizării cuantumului pedepsei aplicate, solicitând reducerea
acestei pedepse și de partea vătămată C.A. care a criticat-o în latura penală, fiind
nemulțumit de cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, invocând circumstanțe
reale ale săvârșirii faptei, faptul că prejudiciul nu a fost achitat de
inculpat.
Prin decizia penală
nr. 166 din 20 octombrie 2011, Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze
cu minori, a respins ca nefondate apelurile formulate de partea civilă C.A. și
inculpatul O.D. împotriva sentinței penale nr. 422 din 23 septembrie 2011
pronunțată de Tribunalul Iași pe care a menținut-o.
A obligat partea
civilă să plătească statului suma de 100 RON cheltuieli judiciare.
A obligat inculpatul
să plătească statului suma de 300 RON cheltuieli judiciare, din care suma de
200 RON, onorariu avocat oficiu va fi avansată din fondurile statului.
A menținut starea de
arest preventiv a inculpatului și a dedus din pedeapsă perioada prevenției de
după data de 23 septembrie 2011 la zi.
În motivarea acestei
hotărâri instanța de apel a reținut următoarele:
Coroborând toate
probele administrate în cauză, instanța de fond a reținut corect situația de
fapt dând o încadrare juridică corespunzătoare faptei săvârșită de inculpat.
Astfel a reținut că fapta inculpatului O.D. care în seara zilei de 14 iunie
2011 a aplicat într-un loc public multiple lovituri cu un cuțit părții vătămate
C.A., cauzându-i multiple leziuni care au pus viața acestuia în primejdie,
întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de „tentativă la omor
calificat” prev. de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) – 175 alin.
(1) lit. i) C. pen. și în consecință a dispus condamnarea inculpatului.
S-a apreciat că
pedeapsa aplicată inculpatului a fost corect individualizată atât sub aspectul
cuantumului cât și sub aspectul modalității de executare.
Cu privire la latura
civilă a cauzei s-a reținut că instanța de apel nu poate analiza probele
întrucât instanța a dispus disjungerea soluționării acțiunii civile pentru a fi
administrate probe.
Sub aspectul
aplicării dispozițiilor art. 118 lit. b) C. pen. s-a constatat legalitatea
măsurii confiscării speciale a obiectului folosit de inculpat la săvârșirea
infracțiunii.
Împotriva acestei din
urmă decizii au declarat recursuri partea civilă C.A. și inculpatul O.D.
Apărătorul
inculpatului a pus concluzii de admitere a recursului invocând cazurile de
casare prevăzute de art. 385
9
pct. 9 și 10 C. proc. pen. și în
subsidiar pct. 14 C. proc. pen. Totodată a solicitat respingerea recursului
declarat de partea civilă.
Partea civilă, prin
motivele scrise depuse la dosar a solicitat admiterea recursului său apreciind
că hotărârea judecătorească pronunțată de instanța de fond este netemeinică sub
aspectul cuantumului pedepsei aplicată inculpatului în raport, atât de
gravitatea faptei cât și de consecințele produse, în sensul că este mult prea blândă.
Examinând recursurile
declarate în cauză, prin prisma motivelor invocate și din oficiu, conform art.
385
9
alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție
constată că acestea nu sunt fondate, urmând a fi respinse ca atare, pentru
considerentele ce urmează:
Înalta Curte
apreciază că situația de fapt a fost corect stabilită în urma coroborării
tuturor probelor administrate atât în faza de urmărire penală cât și în faza de
cercetare judecătorească, iar încadrarea juridică dată faptei corespunde
situației de fapt reținute, în mod corect stabilind instanța de fond că în
cauză sunt întrunite condițiile tragerii la răspundere a inculpatului sub
aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la omor calificat, faptă
prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 alin. (1) – 175 alin. (1) lit. i) C.
pen.
În fapt se reține că
în seara zilei de 14 iunie 2011 inculpatul, într-un loc public, a aplicat
multiple lovituri cu un cuțit părții vătămate C.A. punându-i acestuia viața în
primejdie.
În cauză nu sunt incidente
cazurile de casare prevăzute de art. 385
9
pct. 9 și 10 C. proc.
pen., criticile formulate de apărare în sensul că instanța de apel nu a
analizat unul din motive referitor la aplicarea greșită a art. 72 C. pen.
nereținând circumstanțe atenuante care puteau conduce la reducerea cuantumului
pedepsei aplicate inculpatului, fiind nefondate.
Atât instanța de fond
cât și instanța de apel au motivat în fapt și în drept hotărârile pronunțate,
dând dezlegare tuturor problemelor ridicate atât de acuzare, cât și de apărare,
fapt pentru care Înalta Curte apreciază că nu se justifică o nouă judecată.
Cu privire la
pedeapsa aplicată inculpatului O.D., se apreciază că aceasta a fost corect
individualizată, nefiind incident în cauză nici cazul de casare prevăzut de art.
385
9
pct. 14 C. proc. pen.
Prima instanță de
control judiciar a reevaluat atât circumstanțele reale ale săvârșirii faptei
cât și circumstanțele personale ale inculpatului prin prisma criteriilor
generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. și ale art. 52 C. pen.
referitoare la scopul pedepsei.
Astfel instanța de
fond a avut în vedere că inculpatul este infractor primar, este integrat
social, are o vârstă tânără, a avut o bună conduită atât în mediul școlar cât
și în cel social așa cum rezultă și din caracterizările întocmite de către
fostul diriginte al inculpatului de la Grupul Școlar Tehnic Târgu Frumos, dar
și a directorului acestei unități de învățământ, caracterizarea întocmită de
președintele asociației de proprietari în circumscripția căreia domiciliază
inculpatul și familia sa, precum și caracterizarea întocmită de preotul
parohiei, instanța reținând în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante
prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen.
Față de atitudinea
procesuală sinceră a inculpatului se constată că instanța de fond în mod corect
a aplicat efectele cuantificării pedepsei prevăzute de art. 76 lit. b) C. pen.
și ale reținerii dispozițiilor art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen.
Așa fiind Înalta
Curte apreciază că nu se impune nici redozarea pedepsei aplicate inculpatului
și nici schimbarea modalității de executare, fapta comisă de acesta prezentând
un grad ridicat de pericol social ce impune aplicarea unei pedepse cu executare
în regim de detenție.
Față de
considerentele arătate Înalta Curte urmează ca în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen. să respingă ca nefondate recursurile declarate în
cauză.
Văzând și
dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate
de partea civilă C.A. și inculpatul O.D. împotriva deciziei penale nr. 166 din
20 octombrie 2011 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului O.D.,
durata reținerii și arestării preventive de la 15 iunie 2011 la 24 februarie
2012.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de
350 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON,
reprezentând onorariul partial al apărătorului desemnat din oficiu, se va
avansa din fondul Ministerului Justiției.
Obliga recurenta parte civilă C.A. la plata
sumei de 50 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 24 februarie 2012.