ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3260/2012

Asupra recursului de față, constată: Prin Sentința penală nr. 224 din 5 iunie 2012, Tribunalul Iași a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 174 - 176 lit. a) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 174 - 175 alin. (1) lit. c) C. pen., precum și cererea privind aplicarea disp. art. 320 1 C. pen., formulate de inculpatul G.A. A condamnat inculpatul G.A., fără ocupație, necăsătorit, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de "omor deosebit de grav", prev. și ped. de art. 174 - 176 lit. a) C. pen., la pedeapsa de 25 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a 2-a și lit. b) C. pen. În baza dispozițiilor art. 71 alin. (2) C. pen., cu referire la art. 71 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului G.A.

pe durata și în condițiile prevăzute de textul legal sus-menționat, pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În baza disp. art. 350 C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza disp. art. 88 C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 6 ianuarie 2012. În baza disp. art. 118 lit. b) C. pen., a confiscat de la inculpat cuțitul folosit la săvârșirea infracțiunii, aflat în plicul nr. 2 cu inscripția "conține cuțit 3", din arhiva depozit a Tribunalului Iași. În baza disp. art. 357 alin. (1) lit. e) C. proc. pen., rap. la art. 109 C. proc.

pen., a dispus restituirea către numita G.M. a obiectelor aflate în sacii cu nr. 1, 4, 5, 19, 21, 24, 25, 27, 30, 31 din Arhiva depozit a Tribunalului Iași, la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri. A constatat că în cauză nu există constituire de parte civilă. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele: Până la data de 27 decembrie 2011, inculpatul a locuit în casa surorii sale R.G. din comuna C., județul Harghita, unde și figurează ca având domiciliul, când, la cererea surorii sale, a părăsit locuința acesteia, deplasându-se în comuna B., județul Iași, pentru a locui împreună cu mama sa, A.M., într-un imobil ce este compus din două camere, dintre care una are destinație de bucătărie și dormitor al mamei, iar cealaltă încăpere are destinație de dormitor, însă nefolosit.

Depozițiile martorilor audiați în cauză atestă ferm că inculpatul G.A. este consumator de băuturi alcoolice, iar pe fondul acestui consum este foarte violent. În repetate rânduri a agresat-o pe mama sa, acesta fiind și motivul pentru care în aceeași zi de 27 decembrie 2011, numita R.G. a venit în comun a B. și a luat-o pe mama lor, inculpatul rămânând singur în locuință. În jurul orelor 16:00, după plecarea numitei A.M., la locuința acesteia a venit numita A.T., victima din prezenta cauză, cele două fiind cumnate. Victima A.T. era cunoscută după porecla "C.V." și ca o mare consumatoare de băuturi alcoolice. Găsindu-l acasă doar pe inculpatul G.A., victima A.T. a rămas câteva ore la locuința acestuia, timp în care a mâncat și a consumat băuturi alcoolice împreună cu inculpatul.

Înainte să se întunece victima a plecat la locuința sa. În perioada 27 decembrie 2011 - 4 ianuarie 2012, inculpatul s-a întâlnit numai cu numitul T.I., împreună cu care consuma băuturi alcoolice. În dimineața de 4 ianuarie 2012, în jurul orelor 09:00, inculpatul G.A. a mers la Primăria din comuna B., de unde a ridicat suma de 30 RON, reprezentând ajutorul pentru căldură destinat mamei sale, bani cu care a cumpărat o sticlă de spirt și alte mărunțișuri. A mers acasă, unde a amestecat spirtul cu apă și zahăr ars, obținând cantitatea de 1,5 litri de spirt diluat, din care a consumat până în jurul orelor 18:00 aproximativ 1 litru, ajungând în stare de ebrietate. În jurul orelor 18:00, la locuința inculpatului a venit numitul T.I., și acesta aflat în stare de ebrietate.

Cei doi au plecat la locuința sus-numitului, unde au continuat să consume băuturi alcoolice până în jurul orelor 18:45, conform susținerilor inculpatului, când acesta a revenit la locuința sa pentru a urmări știrile de la ora 19:00. După aproximativ 10 minute, la locuința inculpatului a venit mătușa inculpatului, victima A.T., aflată în stare de ebrietate. Aceasta l-a rugat pe inculpat să o lase să doarmă la el în acea noapte, deoarece starea în care se afla nu îi permitea să ajungă la locuința sa, situată la o distanță de circa 3 km de locuința inculpatului. Inculpatul a fost de acord și, imediat după această discuție, inculpatul a ieșit din casă pentru a-și satisface necesitățile fiziologice.

Când a revenit în cameră, a observat că victima A.T. își satisfăcea nevoile fiziologice în cameră, lângă unul din cele două paturi aflate în cameră. Enervat de acest gest, inculpatul G.A. a lovit victima cu piciorul în față. În urma loviturii primite, victima a căzut pe spate, lovindu-se cu capul de mașina de cusut. Văzând că victima A.T. nu mai mișcă, inculpatul a așezat-o pe patul tip canapea și a stropit-o cu apă. Pentru că A.T. nu și-a revenit, o inculpatul s-a speriat, crezând că aceasta a murit, și s-a gândit să scape de ea. După ce a mai băut două pahare din spirtul preparat și a fumat o țigară, inculpatul G.A. a luat un sac de rafie și a încercat să bage victima în sac, pentru a o duce de acasă.

Văzând că nu încape în sac, inculpatul s-a gândit să o facă pe victimă "mai măruntă", adică să o taie cu un cuțit. Inculpatul a luat un cuțit de pe sobă, a dezbrăcat victima de haine și a început "prin a-i tăia gâtul, de la o ureche la alta". Inculpatul i-a înfipt victimei cuțitul în gât și a tăiat, moment în care victima s-a mișcat și a început să se zbată. Cu mâna dreaptă s-a prins de perdeaua de deasupra patului, a tras și a smuls-o din perete. În încercarea de scăpa, victima l-a zgâriat pe inculpat pe antebrațul stâng și l-a tras de păr, dar acest lucru nu l-a împiedicat pe inculpat, care a imobilizat victima, ținând-o cu mâna stângă de bărbie, și a început să îi taie gâtul "mai hotărât", în sensul că, folosind același cuțit, "a luat-o pe încheietură pe inele" și i-a tăiat gâtul până când capul s-a desprins de corp.

Inculpatul a procedat la fel cu mâinile pe care le-a tăiat din umăr. Pentru că nu încăpeau în sacoșă, inculpatul le-a tăiat și de la cot, apoi le-a pus într-o sacoșă pe care a dus-o în bucătărie. A revenit în cameră și i-a tăiat și picioarele de la genunchi. În continuare, inculpatul G.A. a pus corpul într-un sac de rafie, iar capul, mâinile și picioarele le-a pus în sacoșe sau le-a învelit în hainele victimei și le-a lăsat în bucătărie. Tot aici a lăsat și perdeaua, cele două perne de pe pat (una albă și cealaltă, cu dungi roșii) și o cuvertură verde, toate fiind murdare de sânge, pentru a le duce la râpă împreună cu toate părțile corpului. După aceasta, inculpatul G.A. a băut restul de spirt preparat, a fumat 2 țigări și s-a culcat în patul unde tocmai o omorâse pe mătușa sa.

În dimineața de 5 ianuarie 2012, în jurul orelor 04:00, inculpatul s-a trezit, a adus un cărucior pe care a pus hainele victimei, pentru a nu face urme de sânge, apoi a pus corpul secționat în cărucior și l-a transportat la marginea satului B., în punctul numit "H.", lăsându-l lângă o grămadă de moloz, peste care a aruncat niște bolovani. În acest loc au și fost găsite în ziua de 5 ianuarie 2012, în jurul orelor 13:00, de către numiții D.I. și I.P., acesta din urmă fiind cel care a sesizat organele de poliție. Cu ocazia cercetărilor efectuate, la fața locului a fost identificat corpul secționat al numitei A.T., obiectele de îmbrăcăminte ale acesteia, precum și o perdea, două perne și o cuvertură de culoare verde, toate murdare de sânge.

La fața locului nu au fost găsite membrele inferioare ale victimei și nici obiectele de încălțăminte. Din Raportul medico-legal de necropsie din data de 17 ianuarie 2012 rezultă că moartea numitei A.T. a fost violentă și s-a datorat siderării funcțiilor vitale determinate de decapitare, între decapitare și deces existând legătură directă de cauzalitate. Decapitarea s-a produs prin lovire activă cel mai probabil cu obiect tăietor-despicător.

La examenul necroptic au fost constatate mai multe leziuni de violență, respectiv: - plagă la nivelul rădăcinii nasului și echimoză la nivelul ochiului drept, ce s-au putut produce prin lovire cu și de corpuri contondente; - plagă intercostală cu penetrare pulmonară, ce s-a putut produce prin lovire activă cu un obiect tăietor-înțepător (cuțit); - infiltrat hemoragic epicranian la nivelul vertexului, ce s-a putut produce prin lovire activă cu corp contondent; - infiltrare la nivel frontal și temporal ce s-au putut produce prin lovire cu și de corpuri contondente. Toate aceste leziuni de violență sunt anterioare decesului și nu au avut rol tanatogenerator, însă atestă faptul că, anterior decapitării, inculpatul G.A.

a aplicat victimei A.T. mai multe lovituri în față și în cap, și nu doar una singură, așa cum a susținut în declarațiile sale. În cauză nu au existat martori oculari, având în vedere împrejurările comiterii faptei, însă urmare a declarațiilor numitelor G.T. și B.V. care, fiind audiate în calitate de martor, au recunoscut perdeaua, identificată la locul unde a fost descoperit cadavrul, ca aparținând numitei A.M. - mama inculpatului G.A., în cauză a fost solicitată și obținută o autorizație de percheziție domiciliară, iar cu ocazia efectuării percheziției, la domiciliul numitei A.M. - unde locuia fără forme legale inculpatul G.A. - organele de urmărire penală au identificat o perdea identică cu cea găsită la cercetarea locului faptei.

De asemenea, într-una din încăperile imobilului, unde locuia fără forme legale inculpatul G.A., a fost identificat un rucsac din material textil de culoare gri, iar în interiorul rucsacului o sacoșă din rafie de culoare albă. În această sacoșă au fost găsite un batic de culoare neagră cu flori multicolore, o pereche de șoșoni de damă și membrele inferioare ale victimei. Cu privire la acest aspect, inculpatul G.A., care ulterior a recunoscut săvârșirea faptei, a declarat că nu le-a dus odată cu celelalte părți ale corpului și obiectele de îmbrăcăminte deoarece nu i-au mai încăput în cărucior, însă intenționa ca a doua zi să le ducă "la râpă". Tot cu ocazia efectuării percheziției domiciliare a fost identificat și ridicat un cuțit, cu privire la care inculpatul G.A.

a declarat că este cel pe care l-a folosit la uciderea victimei. Numita M.M.M., gestionară la SC I. SRL Butea, a declarat că în ziua de 4 ianuarie 2012, în jurul orelor 14:00, la magazin a venit numita D.M. însoțită de victima A.T. căreia i-a cumpărat o pereche de "șoșoni". Tot numita M.M.M. a recunoscut geaca tip "F." identificată la locul unde a fost descoperit cadavrul, ca fiind geaca cu care era îmbrăcată victima A.T. în ziua de 4 ianuarie 2012. Inculpatul G.A. a avut o poziție procesuală sinceră în cursul urmăririi penale, recunoscând că a omorât victima prin decapitare. A susținut că anterior decapitării i-a aplicat acesteia o singură lovitură cu piciorul în față, însă această susținere este infirmată de raportul de necropsie efectuat în cauză.

Declarațiile sale se coroborează cu ansamblul probelor administrate în cauză și dovedesc vinovăția inculpatului la săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav asupra numitei A.T. În conformitate cu disp. art. 117 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice a inculpatului, concluziile Raportului din 25 ianuarie 2012 al I.M.L. Iași stabilind că numitul G.A. prezintă diagnosticul de tulburare de personalitate emoțional-instabilă cu agravări onirofile, iar fapta pentru care este învinuit a fost săvârșită cu discernământ.

Expertiza relevă faptul că inculpatul este o persoană aparent liniștită psihomotor, orientată temporo-spațial, cu atitudine cooperantă, respectă reciprocitatea dialogului cu medicul examinator, dispoziție depresivă, labilitate emoțională, anxietate, ideație demobilizatoare, toleranță scăzută la frustrări minore, caracterizată prin iritabilitate, irascibilitate, impulsivitate, iar referitor la faptă declară că mătușa care venise în vizită a urinat în cămara lui, ceea ce l-a înfuriat și a lovit-o. Martorii audiați în cauză au participat la percheziția domiciliară și la cercetarea la fața locului, au declarat împrejurările în care au fost descoperite părți ale cadavrului, recunoscând unele obiecte prezentate de lucrătorii de poliție ca fiind dintre cele pe care le-au văzut în locuința lui G.M., mama inculpatului, precizând totodată faptul că inculpatul era un mare consumator de băuturi alcoolice.

Situația de fapt reținută de instanță a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: procesul-verbal de sesizare, procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică întocmită cu aceeași ocazie, Raportul de necropsie din 17 ianuarie 2012 întocmit de I.M.L. Iași, declarațiile martorilor D.I., I.P., G.T., B.V., procesele-verbale de ridicare de bunuri - mijloacele materiale de probă, care coroborate și cu declarațiile de recunoaștere ale inculpatului din cursul urmăririi penale formează un ansamblu probator ce dovedește pe deplin vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii descrise în considerentele prezentei hotărâri. În drept, s-a reținut că fapta inculpatului G.A., care la data de 4 ianuarie 2012, în timp ce se afla la locuința mamei sale din com.

B., jud. Iași, i-a aplicat victimei A.T. o lovitură puternică cu piciorul în cap, lovitură care a proiectat victima la pământ, iar în cădere s-a lovit cu capul de mașina de cusut, după care, cu un cuțit, a secționat victima, tăindu-i mai întâi capul, membrele superioare și apoi membrele inferioare, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor deosebit de grav, prev. de art. 174 - 176 lit. a) C. pen. Modul în care a acționat inculpatul caracterizează poziția psihică a acestuia care a acționat cu intenția directă de a ucide victima, respectiv că a prevăzut și urmărit expres să-i cauzeze decesul, prin cruzimi. Caracteristica omorului prin cruzimi ca omor deosebit de grav constă în aceea că făptuitorul întrebuințează în mod voit anumite metode și mijloace de chinuire a victimei, cauzându-i suferințe puternice, altele decât cele care însoțesc moartea violentă.

La aprecierea unui omor ca fiind săvârșit prin cruzimi trebuie să se țină seama de aspectul de ferocitate cu care făptuitorul a săvârșit omorul, trezind un sentiment de oroare în rândul celor care au luat cunoștință de faptă. În declarația dată în cursul urmăririi penale inculpatul precizează cu amănunte succesiunea faptelor sale, respectiv faptul că după ce a lovit victima cu piciorul în față, iar aceasta a căzut la pământ și a rămas nemișcată, crezând ca a murit, a hotărât să scape de ea, sens în care a încercat să o pună într-un sac și, întrucât nu încăpea, a hotărât să o facă mai "măruntă", respectiv să-i taie corpul cu un cuțit. Acesta este elementul care infirmă teza apărării privind existența unui omor calificat, cu argumentația că în momentul când i-a tăiat capul victimei, moartea a intervenit instantaneu, astfel că nu mai există acele acte de suferință prelungită, caracteristice omorului prin cruzimi.

Inculpatul a declarat însă că atunci când a început să-i taie gâtul cu cuțitul victima s-a mișcat, s-a prins cu mâna de perdeaua de pe perete, a rupt-o, după care s-a zbătut și l-a zgâriat pe inculpat pe antebrațul stâng, împrejurări care demonstrează ferocitatea de care a dat dovadă inculpatul în conceperea planului infracțional. Conștientizând faptul că mătușa sa nu a murit, acesta a continuat demersul său infracțional, împrejurare care evidențiază faptul că victimei i-au fost cauzate suferințe inutile, de mare intensitate, cu mult peste cele inerente acțiunii de ucidere, iar modul în care a acționat, secționând corpul victimei în mai multe bucăți pe care le-a aruncat în diverse locuri din sat, dovedește o periculozitate deosebită din partea inculpatului, trezind totodată un sentiment de oroare în rândul persoanelor care au luat cunoștință de faptă.

Pentru aceste considerente, instanța a respins cererea apărării privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 174 - 176 lit. a) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 174 - 175 alin. (1) lit. c) C. pen. La individualizarea judiciară a pedepsei și a modului de executare, instanța a ținut seama de dispozițiile art. 52 și 72 C. pen., relative la scopul pedepsei și la criteriile generale de individualizare, cu referire la: dispozițiile generale ale C. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de partea specială, de împrejurările concrete în care a fost săvârșită fapta, de împrejurările care au generat-o, de urmările grave și ireversibile produse, precum și de gradul de pericol social concret al faptei și al inculpatului.

În speță, pentru asigurarea securității sociale a valorilor ocrotite de legea penală, în special a valorii supreme a vieții se impune eliminarea temporară a inculpatului G.A. din societatea civilă, prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea în cuantumul maxim prevăzut de legea penală. În baza art. 176 alin. (1), teza finală, C. pen., din aceleași rațiuni, care impun o sancționare efectivă, complementară răspunderii penale, a aplicat inculpatului și pedeapsa obligatorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pe o perioadă rezonabilă. În temeiul art. 71 alin. (3) C. pen. și prin raportare la Decizia nr. LXXIV din 5 noiembrie 2007, pronunțată de secțiile unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, în recurs în interesul legii, s-a aplicat inculpatului și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a și b) C. pen.

în condițiile și pe durata prev. de art. 71 C. pen. S-a avut în vedere că, raportat la gravitatea faptei comise, inculpatul a devenit nedemn să își exercite drepturile electorale și civile. Constatând că temeiurile care au stat la baza luării și ulterior a menținerii măsurii de arest preventiv a inculpatului nu s-au modificat în niciun fel, ci, din contră, s-au consolidat, instanța a dat eficiență disp. art. 350 alin. (1) C. proc. pen. și a menținut această măsură. În baza art. 88 C. pen., a dedus din pedeapsa ce va fi aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive începând cu data de 6 ianuarie 2012 la zi. În temeiul disp. art. 118 lit. b) C. pen., a dispus confiscarea de la inc.

G.A. a cuțitului folosit la săvârșirea infracțiunii, iar în temeiul disp. art. 357 alin. (2) lit. e), raportat la art. 109 C. proc. pen., la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri va dispune restituirea către numita G.M. a obiectelor aflate în Arhiva depozit a Tribunalului Iași, în sacii cu nr. 1, 4, 5, 19, 21, 24, 25, 27, 30, 31. În temeiul disp. art. 349 rap. la art. 191 C. proc. pen., a dispus obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat care vor include și onorariul avocatului desemnat din oficiu. În termen legal inculpatul G.A. a formulat apel împotriva acestei sentințe, criticând-o pentru netemeinicie, arătând în motivarea cererii de apel că pedeapsa aplicată de prima instanță este prea mare.

Apărătorul din oficiu, cu ocazia dezbaterilor apelului, a solicitat în principal redozarea pedepsei în sensul reducerii cuantumului acesteia având în vedere lipsa antecedentelor penale ale inculpatului și circumstanțele reale în care s-a comis fapta. Prin Decizia penală nr. 123/2012 din 24 iulie 2012, Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, a respins, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul G.A. împotriva Sentinței penale nr. 224 din 5 mai 2012, pronunțată de Tribunalul Iași, hotărâre pe care a menținut-o.

Pentru a hotărî astfel, a reținut că solicitarea inculpatului, de reducere a cuantumului pedepsei aplicate, nu poate fi primită de instanța de apel cu motivarea că instanța de fond a ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepselor, prevăzute de art. 72 C. pen., precum și de scopul acestora, prevăzut de art. 52 C. pen., circumstanțele în care s-a comis fapta dovedind o periculozitate deosebită din partea inculpatului, trezind totodată un sentiment de oroare în rândul persoanelor care au luat cunoștință de faptă. Curtea a apreciat că în raport de gradul de pericol social al faptei, rezultat din modalitatea și împrejurările concrete de comitere a acesteia, menținerea cuantumului pedepsei, de 25 ani închisoare, cu executare în regim de detenție este justificată, raportat la dispozițiile art. 72 și 52 C. pen.

În cauză nu a fost făcută dovada existenței unor alte circumstanțe personale care să justifice diminuarea cuantumului pedepsei stabilite inițial, lipsa antecedentelor penale nu poate constitui un element de reducere a pedepsei având în vedere modalitatea de comitere amintită mai sus, motiv pentru care s-a dat eficiență principiului proporționalității între gravitatea faptei comise și profilul sociomoral al inculpatului. Împotriva Deciziei penale nr. 123/2012 din 24 iulie 2012 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, a declarat recurs inculpatul G.A., invocând motivul de casare prev. de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii pronunțate de instanța de apel și reducerea pedepsei aplicate inculpatului, arătând că inculpatul nu are antecedente penale.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți sub nr. 1885/99/2012. Examinând motivul de recurs invocat, cât și din oficiu, ambele hotărâri, conform prevederilor art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța de apel și instanța de fond au reținut în mod corect situația de fapt și au stabilit vinovăția inculpatului, pe baza unei juste aprecieri a ansamblului probator administrat în cauză, dând faptei comise încadrarea juridică corespunzătoare, precum și o corectă individualizare a pedepsei.

La individualizarea pedepsei stabilite în sarcina inculpatului, instanța de fond a luat în considerare criteriile generale de individualizare prevăzute de dispozițiile art. 72 C. pen., dar și circumstanțele personale ale inculpatului și circumstanțele reale în care fapta a fost săvârșită, de conținutul și gravitatea concretă a faptei, de urmările produse și de pericolul social al infracțiunii comise prin suprimarea vieții victimei A.T. (mătușa sa), infracțiune săvârșită prin cruzimi prev. de art. 174 - 175 alin. (1) lit. c) C. pen., aplicând inculpatului o pedeapsă de 25 ani închisoare, pedeapsă care a fost menținută și de instanța de apel, astfel că nu se impune coborârea pedepsei într-un cuantum mai redus față de textul incriminator.

În mod corect s-a ținut cont de către ambele instanțe și de pericolul social al faptei săvârșite, de persoana inculpatului și de împrejurările comiterii faptelor, respectiv că la data de 4 ianuarie 2012, în timp ce se afla la locuința mamei sale din com. B., jud. Iași, i-a aplicat victimei A.T. o lovitură puternică cu piciorul în cap, lovitură care a proiectat victima la pământ, iar în cădere s-a lovit cu capul de mașina de cusut, după care, cu un cuțit, a secționat victima, tăindu-i mai întâi capul, membrele superioare și apoi membrele inferioare, faptă ce denotă un grad foarte ridicat de periculozitate pe care îl prezintă inculpatul pentru societate.

Astfel, Înalta Curte constată că actele de ucidere au constat în schingiuiri, în sensul că inculpatul a secționat capul victimei, perioadă de timp în care victima s-a trezit și s-a agățat de perdeaua de deasupra patului și a smuls-o din perete și ulterior l-a zgâriat pe inculpat pe antebrațul stâng și l-a tras de păr, lucru care nu l-a împiedicat pe inculpat să continue acțiunea sa imobilizând victima și încercând să-i taie capul "mai hotărât" (așa cum a declarat acesta), producând victimei suferințe majore și prelungite, având ca rezultat moartea victimei. Modalitatea de concepere și realizare a acțiunii de ucidere desfășurată de inculpatul G.A. a urmărit să provoace victimei suferințe chinuitoare și prelungite.

Or, maniera aleasă de inculpat pentru săvârșirea faptei, prin cruzimi, din Raportul medico-legal de necropsie din data de 17 ianuarie 2012 rezultând că moartea numitei A.T. a fost violentă și s-a datorat siderării funcțiilor vitale determinată de decapitare, între decapitare și deces existând legătură directă de cauzalitate, iar decapitarea s-a produs prin lovire activă cel mai probabil cu obiect tăietor-despicător, nu poate induce convingerea instanței de recurs de a se aprecia acordarea unei eficiențe mai mari dispozițiilor generale de reindividualizare judiciară a pedepsei, aceste criterii fiind reținute de instanța de apel și instanța de fond la individualizarea pedepsei stabilite în sarcina inculpatului.

Se constată, în continuare, că ambele instanțe au examinat, în mod judicios, aplicarea criteriilor obiective ce caracterizează procesul de individualizare judiciară, concretizat în modul de stabilire a pedepsei de 25 ani închisoare, reținută în sarcina inculpatului, evidențiind, faptul că dincolo de pericolul social generic al infracțiunilor săvârșite, în mod concret acesta s-a accentuat ca urmare a împrejurărilor în care au fost săvârșite. Astfel, Înalta Curte constată că întrucât în cauză pedeapsa aplicată reflectă respectarea principiului proporționalității între gravitatea faptei comise și profilul sociomoral și de personalitate al inculpatului, nu se justifică reducerea pedepsei reținute deja în sarcina inculpatului.

În baza art. 385 15 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge recursul declarat de inculpatul G.A. împotriva Deciziei penale nr. 123/2012 din 24 iulie 2012 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori. Va deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 6 ianuarie 2012 la 11 octombrie 2012. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul G.A. va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului prezentei hotărâri.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G.A. împotriva Deciziei penale nr. 123/2012 din 24 iulie 2012 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori. Deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 6 ianuarie 2012 la 11 octombrie 2012. Obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 400 RON, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi, 11 octombrie 2012. Procesat de GGC - AZ