ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3369/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3369/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată
la 29 octombrie 2004, reclamantul D.I. a solicitat, în contradictoriu cu Casa
Județeană de Pensii Dolj, anularea hotărârii nr. 2631 din 21 februarie 2003,
emisă de pârâtă și recunoașterea calității de beneficiar al Legii nr. 309/2002.
Curtea de Apel Craiova, secția
de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 15 din 20
ianuarie 2005, a admis acțiunea, a anulat hotărârea contestată și a obligat
pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să recunoască reclamantului,
beneficiul drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 30
martie 1953 - 12 decembrie 1953, 12 decembrie 1953 - 1 septembrie 1954 și 1
septembrie 1954 - 18 octombrie 1954, începând cu data de 1 septembrie 2002.
Pentru a hotărî astfel,
instanța de fond a reținut că din livretul militar depus de reclamant, în
copie, la dosar, a rezultat că în perioada indicată mai sus, acesta a fost
„constructor”, având înscris la rubrica „specialitatea militară”, mențiunea
„combatant neinstruit”.
A mai reținut instanța, că
încadrarea în dispozițiile Legii nr. 309/2002 s-a făcut și în funcție de lipsa
unor evidențe certe privind detașamentele de muncă din subordinea Direcției
Generale a Serviciului Muncii, în condițiile în care regimul comunist avea interes
să ascundă existența acestui sistem de muncă forțată.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj.
Recurenta a susținut că
hotărârea instanței de fond este lipsită de temei legal, în condițiile în care
din copia livretului militar al intimatului nu rezultă că acesta a efectuat
stagiul militar în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului
Muncii, la U.M. 03199, U.M. 03220 și U.M. 03899. De asemenea, recurenta a mai
susținut că este inexactă susținerea din sentința de fond, privind precaritatea
evidențelor detașamentelor de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului
Muncii.
Recursul este fondat, în
sensul și pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Potrivit dispozițiilor Legii
nr. 309/2002 beneficiază de prevederile ei, persoanele, cetățeni români, care,
în perioada 1950 - 1961, au efectuat stagiul militar în detașamente de muncă
din subordinea Direcției Generale a Serviciului Muncii.
Singura probă privind
îndeplinirea de către intimat, a acestor condiții, este livretul militar al
acestuia depus în copie la dosar, document care prezintă mențiuni
contradictorii și ștersături la rubrica „specialități militare”; instanța de
fond avea obligația să administreze în cauză și alte probatorii din care să
rezulte în mod cert dacă intimatul D.I. a efectuat stagiul militar în
detașamente din subordinea Direcției Generale a Serviciului Muncii.
Întrucât acest aspect nu a
fost clarificat pe bază de probe, se impune ca prin admiterea recursului
pârâtei, să se dispună casarea sentinței, cu trimiterea cauzei, spre rejudecare,
aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
Casa Județeană de Pensii Dolj împotriva sentinței civile nr. 15 din 20 ianuarie
2005 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și
trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 30 mai 2005.