ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 04.02.2005

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 817/2005

HOTĂRÂRE
04.02.2005
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 817/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin încheierea de admitere în

principiu din 8 octombrie 2003 a Judecătoriei Bârlad s-au constatat deschise

succesiunile defuncților P.A., P.G. și P.M., s-au stabilit masele succesorale

rămase de pe urma acestora și moștenitorii fiecăruia, dispunându-se efectuarea

unei expertize topografice pentru evaluarea terenului în suprafață de 25,47 ha

și propuneri de lotizare în raport de posesia actuală.

Împotriva acestei încheieri a

declarat apel pârâta P.L.

Prin decizia civilă nr. 374 din 24

martie 2004, Curtea de Apel Iași a respins apelul ca tardiv formulat.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs pârâta P.L., criticând-o atât cu privire la problema tardivității cât și

în legătură cu fondul cauzei.

Cu prilejul dezbaterii recursului,

Înalta Curte a pus în discuție din oficiu problema competenței materiale de

soluționare, în raport de modificările legislative intervenite după declararea

căii de atac.

Cu privire la această problemă, care

premerge oricărei cercetări a cauzei, se constată că în raport de dispozițiile

O.U.G. nr. 65/2004, aprobată și modificată prin Legea nr. 493/2004, competența

de soluționare a recursului aparține în speță Curții de Apel Iași, în favoarea

căreia se va proceda la declinare.

Declină competența de soluționare a

recursului declarat de P.L. împotriva deciziei civile nr. 374 din 24 martie

2004 a Curții de Apel Iași, în favoarea Curții de Apel Iași.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 februarie

2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-01-14
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 178/2005
. 166 A prin care a respins apelul formulat de reclamanții Ș.I.R. și L.G. împotriva sentinței 2207 din 27 martie 2003 a Judecătoriei sectorului 2 București. În recursul declarat la 18 martie 2004 împotriva deciziei 166 A a Tribunalului Bucu
ÎCCJ 2005-03-16
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2089/2005
respectiv 29 mai 2004, iar Tribunalul Iași și-a declinat competența de soluționare a cauzei ulterior acestui moment, la data pronunțării deciziei civile nr. 497, respectiv 27 septembrie 2004. Or, conform prevederilor legale menționate, în m
ÎCCJ 2004-04-09
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2818/2004
respingerea recursului ca nefondat. Examinându-se actele și lucrările dosarului se reține că decizia Curții de Apel Iași este legală și temeinică sub toate aspectele. Terenul de 53 mp face parte dintr-o suprafață mai mare, de 526 mp, care a
ÎCCJ 2005-02-11
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1058/2005
gravă de fapt, decurgând dintr-o apreciere eronată a probelor administrate. Or, în mod evident, în recurs tocmai o asemenea chestiune se invocă, cu referire la probele administrate. De altfel, față de caracterele acțiunii în revendicare, da
ÎCCJ 2007-03-22
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2587/2007
Asupra recursului civil de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1 din 4 ianuarie 2006, Curtea de Apel Iași, secția civilă, a declinat competența de soluționare a procesului funciar introd
Sursă