ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4734/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Tribunalul Mureș, prin

sentința penală nr. 137 din 18 mai 2005, în baza art. 394 alin. (1) lit. a),

raportat la art. 403 alin. (3) C. proc. pen., a respins, ca nefondată, cererea

de revizuire formulată de revizuientul R.I. împotriva sentinței penale nr. 311

din 14 octombrie 2003 a Tribunalului Mureș.

S-a reținut de către

instanță că, prin cererea înregistrată inițial la P.N.A. și, ulterior, la

Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș, revizuientul R.I. a solicitat

rejudecarea cauzei ce a format obiectul dosarului nr. 9649/2002 al Tribunalului

Mureș și în care s-a pronunțat sentința penală nr. 311/2005, prin care a fost

condamnat la pedepsele de:

- 15 ani închisoare și 7 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de dispozițiile art. 64 lit. a) și b) C.

pen., pentru săvârșirea infracțiunii încriminate de dispozițiile art. 174 C.

pen. și

- 4 ani închisoare, pentru

comiterea infracțiunii prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 192 alin.

(1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.

În cererea de revizuire,

condamnatul a solicitat achitarea de sub învinuirile de a fi comis cele două

infracțiuni, învederând faptul că pe tot parcursul soluționării cauzei sale, a

solicitat efectuarea testului A.D.N. asupra probelor biologice prelevate de pe

pantalonii săi de trening, pentru ca în acest mod să se stabilească adevărata

origine a acestor probe și faptul că acest obiect de îmbrăcăminte, nu-i

aparține.

Analizându-se atât motivele

de revizuire formulate de către condamnat în cererea formulată cât și

concluziile expuse de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș în referatul

întocmit, în conformitate cu art. 397 și art. 399 alin. (5) C. proc. pen.,

instanța de fond a constatat că, prin prisma dispozițiilor art. 394 alin. (1) lit.

a) C. proc. pen., această cerere de revizuire este nefondată. S-a stabilit că

revizuientul, cu ocazia soluționării cauzei, pe cale ordinară, a solicitat

efectuarea testului A.D.N., pentru a se determina originea petelor de sânge

aflate pe pantalonii de trening găsiți în boxa porcilor. Această cerere de

probațiune, inculpatul, la acea dată, a formulat-o atât în fața Tribunalului

Mureș cât și în fața instanței de control judiciar, ea fiind, însă, respinsă

motivat, de ambele instanțe, pe faptul că, prin două rapoarte de expertiză

biocriminalistică, s-a demonstrat, în mod cert, faptul că, aceste pete au

origine umană și nicidecum, animală și că, natura lor a fost cert determinată.

Aceste probe științifice

astfel cum s-a reținut în decizia penală nr. 206/ A din 17 decembrie 2003 a

Curții de Apel Târgu Mureș, au făcut inutilă administrarea probei solicitate de

inculpat, deoarece fiecare dintre probele administrate în cauză, expuseseră

concluzii certe, neechivoce, cu privire la natura și proveniența acestor pete

de sânge. S-a reținut că aceste concluzii ale primei instanțe de control judiciar,

Curtea de Apel Târgu Mureș, au fost însușite și de instanța de recurs, Înalta

Curte de Casație și Justiție, când a pronunțat decizia penală nr. 2287/2004,

decizie prin care, s-a respins recursul declarat de inculpatul R.I. împotriva

deciziei penale nr. 206/A/2003 a Curții de Apel Târgu Mureș.

S-a mai reținut că

solicitarea condamnatului de a se proceda la reaudierea martorilor audiați în

fața instanței de fond nu întrunește cerința unei probe noi, necunoscute de

prima instanță și de instanțele de control judiciar, la judecarea cauzei,

astfel cum prevăd dispozițiile art. 394 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. proc.

pen. și că aceste probe nu sunt de natură a conduce la stabilirea unei noi

stări de fapt, care să evidențieze netemeinicia hotărârii de condamnare a petiționarului.

Faptele și motivele relevate au fost expuse în fața instanțelor, ce au judecat

cauza acestuia, în prim ciclu ordinar, ele fiind respinse motivat, ca nefiind

concludente, atâta timp cât concluziile expertizei biocriminalistice și contraexpertizei

de aceeași natură, au expus concluzii certe, indubitabile, cu privire la natura

umană a petelor de sânge găsite pe pantalonii inculpatului și la persoana de la

care proveneau aceste pete de sânge. S-a apreciat că reaudierea martorilor

indicați de către condamnat nu se justifică, dată fiind împrejurarea că acești

martori au fost audiați, în mod amănunțit, detaliat, de instanța de fond,

Tribunalul Mureș, cu ocazia judecării cauzei ce a format obiectul dosarului nr.

9649/2002 al acelei instanțe și că ei nu ar putea relata aspecte noi, care să

conducă la constatarea netemeiniciei hotărârii atacate.

Ca urmare a acestor

considerente, instanța de fond a pronunțat sentința prin care a respins cererea

de revizuire.

Apelul declarat de

revizuient împotriva acestei sentințe, a fost respins, ca nefondat, de către

Curtea de Apel Târgu Mureș, prin decizia penală nr. 96/ A din 1 iulie 2005.

Împotriva acestei din urmă

decizii, în termen legal, a declarat recurs revizuientul criticând-o pentru

netemeinicie și nelegalitate.

Revizuientul și-a motivat

recursul, reiterând pe larg, motivele relevate în cererea de revizuire, motive

care ar fi trebuit să ducă la refacerea unei bune părți din probatoriul

administrat în fața primei instanțe și nu la respingerea cererii de revizuire.

Recursul revizuientului este

nefondat.

Astfel, cum, în mod corect

au reținut instanțele, condamnatul a înțeles să invoce în cererea de revizuire

formulată, faptul că solicitarea sa de administrare a testului A.D.N. și de

reaudiere a unor martori, ar reprezenta împrejurări noi, în sensul art. 394 alin.

(1) lit. a) C. proc. pen., lucru ce nu este, însă, adevărat. Solicitările

condamnatului făcute prin cererea de revizuire nu sunt noi, ele fiind

verificate de instanțele de judecată investite cu soluționarea cauzei acestuia,

în ciclul ordinar. În mod justificat, cu ocazia soluționării cauzei în care s-a

pronunțat sentința penală nr. 311/2003 a Tribunalului Mureș și deciziile penale

prin care s-a verificat legalitatea și temeinicia acestei hotărâri judecătorești,

au fost respinse de către instanțele de judecată ca nepertinente și neutile

cauzei, atât cererea de efectuare a testului A.D.N. cât și cererea de reaudiere

a martorilor.

În raport cu cele arătate,

Curtea urmează a constata că decizia atacată cu recurs este temeinică și

legală, încât, recursul revizuientului-condamnat apare ca nefondat și va trebui

respins, ca atare, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.,

menținându-se, astfel, hotărârea atacată.

Văzând și reglementarea

plății cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv a onorariului de apărător,

pentru apărarea făcută din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de revizuientul R.I. împotriva deciziei penale nr. 96/ A din

1 iulie 2005 a Curții de Apel Tg. Mureș.

Obligă recurentul revizuient

la plata sumei de 80 lei (800.000 lei) cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat din care, suma de 20 lei (200.000 lei), reprezentând onorariul

apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 22 august 2005.