ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 715/2006

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 93/ F din 14

septembrie 2005 a Tribunalului Vâlcea a fost condamnat inculpatul N.N.D., la 6

ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) C.

pen.

Conform art. 88 C. pen., s-a

computat din pedeapsă durata arestului preventiv de la 20 iunie 2005 la zi și

s-a menținut starea de arest a acestuia.

S-a constatat acoperită paguba

cauzată părții vătămate M.E.R.

Inculpatul a fost obligat la 400 lei

RON cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, instanța a

reținut, în esență, că în ziua de 16 iunie 2005, în jurul orei 15,30,

inculpatul a urmărit-o pe partea vătămată, minora L.A.E. și i-a smuls

lănțișorul din aur de la gât, în timp ce intra în scara blocului P1 din str. Știrbei

Vodă din municipiul Râmnicu Vâlcea.

Inculpatul a fost prins imediat după

comiterea faptei de martorii alertați la strigătele părții vătămate și obligat

să restituie lănțișorul furat prin violență.

Prin decizia penală nr. 27/A/MF a

Curții de Apel Pitești a fost respins, ca nefondat, apelul inculpatului care a

solicitat reducerea pedepsei.

Împotriva deciziei a declarat recurs

inculpatul care critică hotărârile pronunțate pentru pedeapsa pe care o

consideră prea severă, motiv de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14

C. proc. pen.

Recursul nu este fondat.

Potrivit art. 72 C. pen., la

stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile Părții

generale a codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de

gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de

împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În cauză, inculpatul a comis o

infracțiune care se pedepsește cu închisoare de la 5 la 20 ani. Inculpatul este

cunoscut cu antecedente penale. Pedeapsa ce i-a fost aplicată este aproape de

limita minimă prevăzută de lege. Faptul că inculpatul a comis infracțiunea în

loc public, asupra unei minore de 12 ani relevă pericolul social ridicat al

faptei și făptuitorului. În absența unor împrejurări de natură să atenueze

pericolul social al faptei și făptuitorului, pedeapsa este just individualizată

în raport de criteriile de individualizare a pedepselor.

Așa fiind, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea va respinge recursul inculpatului, va

computa arestul preventiv din durata pedepsei și-l va obliga la cheltuieli

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul N.N.D. împotriva deciziei penale nr. 27 din 8 noiembrie

2005 a Curții de Apel Pitești.

Deduce din pedeapsa aplicată, timpul

arestării preventive de la 20 iunie 2005, la 3 februarie 2006.

Obligă recurentul la plata sumei de

200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON,

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, va fi avansat din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 3

februarie 2006.