ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 715/2006

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 93/ F din 14 septembrie 2005 a Tribunalului Vâlcea a fost condamnat inculpatul N.N.D., la 6 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen. Conform art. 88 C. pen., s-a computat din pedeapsă durata arestului preventiv de la 20 iunie 2005 la zi și s-a menținut starea de arest a acestuia. S-a constatat acoperită paguba cauzată părții vătămate M.E.R. Inculpatul a fost obligat la 400 lei RON cheltuieli judiciare către stat. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut, în esență, că în ziua de 16 iunie 2005, în jurul orei 15,30, inculpatul a urmărit-o pe partea vătămată, minora L.A.E.

și i-a smuls lănțișorul din aur de la gât, în timp ce intra în scara blocului P1 din str. Știrbei Vodă din municipiul Râmnicu Vâlcea. Inculpatul a fost prins imediat după comiterea faptei de martorii alertați la strigătele părții vătămate și obligat să restituie lănțișorul furat prin violență. Prin decizia penală nr. 27/A/MF a Curții de Apel Pitești a fost respins, ca nefondat, apelul inculpatului care a solicitat reducerea pedepsei. Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul care critică hotărârile pronunțate pentru pedeapsa pe care o consideră prea severă, motiv de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. Recursul nu este fondat. Potrivit art. 72 C. pen., la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile Părții generale a codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În cauză, inculpatul a comis o infracțiune care se pedepsește cu închisoare de la 5 la 20 ani. Inculpatul este cunoscut cu antecedente penale. Pedeapsa ce i-a fost aplicată este aproape de limita minimă prevăzută de lege. Faptul că inculpatul a comis infracțiunea în loc public, asupra unei minore de 12 ani relevă pericolul social ridicat al faptei și făptuitorului. În absența unor împrejurări de natură să atenueze pericolul social al faptei și făptuitorului, pedeapsa este just individualizată în raport de criteriile de individualizare a pedepselor. Așa fiind, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea va respinge recursul inculpatului, va computa arestul preventiv din durata pedepsei și-l va obliga la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul N.N.D. împotriva deciziei penale nr. 27 din 8 noiembrie 2005 a Curții de Apel Pitești. Deduce din pedeapsa aplicată, timpul arestării preventive de la 20 iunie 2005, la 3 februarie 2006. Obligă recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 3 februarie 2006.