ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1188/2006
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1188/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1386 din 11
octombrie 2005, a Tribunalul București, secția a II-a penală, pronunțată în
dosarul nr. 4300/2005, inculpatul O.R. a fost condamnat, în baza art. 211 alin.
(2) lit. c) și alin. (2
1
) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 99 și
urm. C. pen., la pedeapsa de 4 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 109 C. pen.
S-a constatat că inculpatul este
arestat în altă cauză.
A fost obligat inculpatul, în
solidar cu părțile responsabile civilmente, părinții săi O.M. și O.V., la plata
sumei de 3.000.000 lei vechi despăgubiri civile către partea civilă B.M.C. și
la plata cheltuielilor judiciare către stat, incluzând și onorariul avocatului
din oficiu, avansat din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel, prima
instanță a reținut, pe baza probelor administrate, că inculpatul, în ziua de 11
iunie 2004, în jurul orei 13 00, i-a acostat, pe stradă, pe partea vătămată B.M.C.
și pe martorul O.G.N. și sub pretextul că acesta din urmă ar avea cunoștință
cine l-ar fi bătut pe fratele său, l-a amenințat cu un cuțit. Cu aceeași
ocazie, inculpatul O.R. i-a cerut părții vătămate B.M.C., un telefon mobil,
pretextând că vroia să-l vadă și odată primit, a refuzat să-l restituie, iar
când partea vătămată a întins mâna spre telefonul aflat asupra inculpatului,
acesta a tăiat-o cu cuțitul în zona superioară a brațului drept.
Imediat după comiterea acestor fapte,
inculpatul s-a deplasat în Piața Rahova, unde a vândut telefonul obținut prin
infracțiune.
Împotriva acestei sentințe penale,
inculpatul a declarat apel, criticând-o pentru netemeinicie, sub aspectul
cuantumului pedepsei, considerat de el exagerat de mare în raport de
împrejurările concrete ale comiterii faptelor, de cuantumul unic al
prejudiciului, de sinceritatea pe care a manifestat-o la cercetări, recunoscând
săvârșirea faptelor și față de situația că la data respectivă nu era cunoscut
cu antecedente penale.
Curtea de Apel București, secția a
II-a penală pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia penală nr. 920/
A din 25 noiembrie 2005, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul
O.R., obligându-l la cheltuieli judiciare către stat.
Nemulțumit și de această decizie,
inculpatul a atacat-o cu recurs reiterând motivele formulate în fața instanței
de apel privitoare la reducerea cuantumului pedepsei, caz de casare prevăzut de
art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen.
Recursul declarat este nefondat.
Examinându-se actele și lucrările
dosarului se constată că instanța de fond a făcut o justă și corectă
individualizare a pedepsei aplicate inculpatului O.R. și au fost avute în
vedere toate criteriile prevăzute de art. 52 și 72 C. pen.
Pentru a aplica această pedeapsă (4
ani închisoare) în mod corect instanța de fond a avut în vedere faptul că
infracțiunea de tâlhărie, săvârșită de inculpat, prezintă un grad de pericol
social sporit, pentru care, în cazul minorului, legea prevede pedeapsa
închisorii de la 3 ani și 6 luni la 10 ani.
Se constată că instanța de fond a
aplicat inculpatului pedeapsa de 4 ani închisoare, care este apropiată de
minimul prevăzut de lege. Prin urmare nu se impune o reducere a cuantumului
acesteia, în condițiile în care inculpatul, la data săvârșirii faptelor
abandonase școala și vagabonda, iar pe timpul judecării era deja arestat în
altă cauză, fiind evidentă perseverența infracțională a acestuia.
În consecință, critica invocată nu
constituie caz de casare înscris la art. 389
9
pct. 14 C. proc. pen.
și ca atare recursul declarat se va respinge în baza art. 385
15
pct.
1 lit. b) C. proc. pen.
Din oficiu, nu s-au constatat cazuri
de casare, din cele prevăzute la art. 385
9
C. proc. pen.
Văzând și reglementarea plății
cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv a onorariului pentru apărarea din
oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de inculpatul O.R. împotriva deciziei penale nr. 920/ A din 25
noiembrie 2005 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze
cu minori și de familie.
Constată că inculpatul este arestat
în altă cauză.
Obligă recurentul inculpat la plata
sumei de 220 RON (2.200.000 lei), cu titlu de cheltuieli judiciare către stat
din care, suma de 100 RON (1.000.000 lei), reprezentând onorariul apărătorului
desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
23 februarie 2006.